Ambasadorul SUA, la Cluj: Rusia destabilizează securitatea Europei. Ce măsuri iau Statele Unite, NATO şi România

Ambasadorul SUA, la Cluj: Rusia destabilizează securitatea Europei. Ce măsuri iau Statele Unite, NATO şi România
Deşi Europa este bombardată cu ameninţări din toate direcţiile, cel mai mare pericol la adresa securităţii acestui continent îl reprezintă Rusia, susţine ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm.

Aflat la Cluj-Napoca, diplomatul american a afirmat că în partea de est a Europei avem de a face cu o Rusie revanșardă, care destabilizează securitatea europeană şi care a devenit extrem de inovatoare în privința utilizării unor tipuri de război tipice secolului al XXI-lea, precum războiul informațional, cibernetic și cel hibrid.

Acest stat reprezintă o ameninţare mai ales din cauza faptului că alianţa NATO a fost catalogată ca fiind principalul pericol militar extern. De asemenea, amplasarea și dislocarea sistemelor de apărare împotriva rachetelor strategice, cum ar fi cel de la Deveselu, sunt văzute ca fiind acţiuni ce "subminează stabilitatea globală și afectează echilibrul de forțe stabilit în privința rachetelor nucleare".

Mai mult, Federația Rusă are în plan ca până în 2020 să îşi întărească în mod semnificativ capacitățile militare din regiunea Mării Negre, cu scopul de a se opune capacităților din ce în ce mai puternice ale NATO.

"Putem face speculații în legătură cu motivele pentru care se întâmplă acest lucru, fie că este vorba de apărarea recentelor cuceriri teritoriale pe țărmul Mării Negre, de menținerea anumitor state de la Marea Neagră sub influența sa, de proiectarea puterii sale spre Marea Mediterană și Orientul Mijlociu, de protejarea intereselor economice ale Rusiei în același timp cu diminuarea celor ale Statelor Unite și Uniunii Europene, dar de fapt nu contează, pentru că în curând Rusia va deține puterea militară pentru a face toate aceste lucruri", a afirmat Klemm.

Ambasadorul SUA a precizat că strategia militară a Rusiei în regiune pare să fie dislocarea, în Crimeea, a unor capacități de interzicere a accesului în zonă, numite A2AD, pentru a preveni posibilitatea celor percepuți drept inamici de a interveni militar în Marea Neagră. În acelaşi timp, Rusia va cheltui, până în 2020, 2,4 miliarde de dolari pentru înnoirea flotei din zonă. Totodată, pe lângă ameninţarea pe cale navală nu trebuie ignorată nici cea pe cale aeriană, forţele aeriene ruseşti consolidându-și potențialul în Crimeea.

Ce pot face SUA, NATO şi România

Trecând la acţiunile pe care SUA, România și NATO le pot întreprinde pentru a asigura securitatea NATO de-a lungul flancului sud-estic și libertatea de navigație în Marea Neagră, diplomatul american a subliniat că Statele Unite ale Americii sunt ferm angajate să respecte Articolul 5 al Tratatului de la Washington. În opinia lui, acest lucru ar trebui să fie suficient pentru a descuraja Rusia să întreprindă acțiuni militare împotriva unui stat membru al NATO.

"Oricât de mult și-ar întări forțele armate ale Rusiei propriile capacități, ele nu pot egala capacitățile militare ale Statelor Unite și ale aliaților săi din cadrul NATO. Acestea fiind spuse, Statele Unite înțeleg nevoia de a întări prezența noastră în statele din flancul estic pentru a furniza un grad sporit de reasigurare a aliaților noștri mai recenți, pentru a descuraja Rusia de la orice gând că ar putea cuceri ușor orice teritoriu NATO și pentru a-i apăra pe aliații noștri în cazul scenariului cel mai puțin fericit", a declarat el.

Klemm a menţionat că SUA a alocat fonduri suplimentare pentru dislocarea unui număr mai mare de militari și echipamente militare americane în Europa Centrală și de Est printr-un sistem consecvent de rotație. De asemenea, el a afirmat că Statele Unite vor continua prepoziționarea de echipament militar pe continentul european, vor întreprinde îmbunătățiri ale infrastructurii militare și vor sprijini întărirea capacităților militare ale aliaților săi din cadrul NATO și a unor țări partenere.

La rândul său, NATO va lua măsuri ce vor include întărirea eforturilor de contracarare a amenințărilor hibride, întărirea capacităților naționale de a rezista unei agresiuni, întărirea capacităților de apărare împotriva atacurilor cibernetice, precum și extinderea sistemului NATO de apărare antirachetă.

În ceea ce priveşte România şi acţiunile pe care ţara noastră le-ar putea lua, ambasadorul SUA a precizat că asigurarea finanțării necesare modernizării forțelor și dezvoltării capacităților necesare NATO într-un mod cât mai eficient posibil ar trebui să reprezinte una dintre priorităţi. De asemenea, o parte importantă a acelui efort va fi reducerea dependenței Alianței de echipamentul militar de fabricație rusă și tranziția spre sisteme interoperabile NATO.

România, felicitată de Klemm

Klemm a ţinut totuşi să felicite România pentru că își îndeplinește angajamentul asumat la Summit-ul NATO din Țara Galilor în privința creșterii bugetului apărării.

"În acest an, Parlamentul a alocat 1,7% din PIB pentru apărare și se îndreaptă spre obiectivul propus de 2% din PIB în 2017 și de menținere a acestei proporții pentru o perioadă de zece ani, în conformitate cu acordul convenit anul trecut între toate partidele politice majore din România. Acesta este un prim pas foarte bun și sper că este un exemplu pe care toți membrii Alianței îl vor urma", a afirmat el.

La final, diplomatul american a specificat că deşi militarizarea Mării Negre prezintă o problemă specială pentru NATO şi Statele Unite, va depinde de ţările din zonă să conlucreze și mai strâns decât până acum pentru a întări securitatea lor comună, mai ales în domeniul capacităților navale.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri cu tema "Ameninţări de securitate actuale în spaţiul euro-atlantic", ce a avut loc la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş Bolyai. Evenimentul a fost organizat de Grupul de Reflecţie "Citadel", ambasadorul împărţind pupitrul cu fostul ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu. În sală au mai fost prezenţi ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, şi fostul negociator-şef al României cu UE, Vasile Puşcaş.

Citeşte şi: Ambasadorul SUA, la Cluj: corupţia e otravă, lupta împotriva ei nu are sfârşit. Ce resurse sunt puse la dispoziţia României

Comenteaza