Şapte paşi pe urma lui Matia

Şapte paşi pe urma lui Matia
Duminica trecută s-au împlinit 571 de ani de când la Cluj, în hanul pe care îl ţinea un localnic înstărit, s-a născut Matia Corvin, fiul lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, cel care avea să devină unul dintre cei mai străluciţi regi renascentişti ai Europei.

Este interesant de spus că Matia Corvin s-a născut, de jure, într-un sat, deoarece Clujul îşi pierduse privilegiile de oraş în 1437, pentru că a susţinut Răscoala de la Bobâlna. Abia în 1444, Clujul şi-a recăpătat privilegiile de oraş.

Vă propunem un traseu turistic care are ca jaloane acele clădiri clujene care se leagă prin istorie sau prin legendă de personalitatea lui Matia.

Pasul 1. Casa Matia. Casa în care, potrivit tradiţiei, s-a născut viitorul rege se află acum în proprietatea Universităţii de Artă şi Design şi nu este introdusă în circuitul turistic. În 1443, aici funcţiona hanul oraşului, aflat în proprietatea unui târgoveţ înstărit, pe nume Iacob Mehffy. Conform celor scrise de cronicarul Gáspár Heltai, Elisabeta, mama lui Matia, se afla în trecere prin Cluj, când l-a născut pe viitorul rege. Cea mai veche parte a clădirii, partea gotică, care exista şi în timpul lui Matia, este cea corespunzătoare porţii şi ferestrei din stânga intrării. Legenda spune că tocmai în camera din spatele acestei ferestre s-a născut viitorul rege.

Pasul 2. Biserica şi Mănăstirea Franciscanilor. Continuaţi pe străduţa pietonală din dreapta Casei Matia, până în Piaţa Muzeului, unde se găseşte Biserica Franciscanilor, cea mai veche din oraş. La vremea respectivă, în 1443, edificiul se afla în custodia Ordinului Dominicanilor. Cu sprijinul tatălui lui Matia, Ioan de Hunedoara, vechea biserică a fost lărgită şi lângă ea a fost ridicată o mănăstire dominicană. Era de asemenea, o biserică mai apropiată de nobilime decît Biserica Sfântul Mihail, care era o biserică parohială, a întregului oraş, aşa că unii istorici sunt de părere că aici a fost botezat Matia.

Pasul 3. Biserica Sfântul Mihail. De la Biserica Franciscanilor urmaţi străduţa din dreapta acesteia până pe strada Regele Ferdinand, apoi faceţi dreapta până la intersecţia care dă în Piaţa Unirii. Aici se află Biserica Sfântul Mihail, unde, potrivit tradiţiei, a fost botezat Matia Corvin. Viitorul rege a primit acest nume de botez după Apostolul Matia (Matthias, în latină), cel care era sărbătorit pe atunci de Biserica Catolică în 24 februarie, adică în prima zi de după ziua de naştere a viitorului rege.
Pasul 4. Grupul statuar Matia Corvin. Se află tot în Piaţa Unirii şi a fost dezvelit în 1902, fiind opera sculptorului Fadrusz Janos. Macheta monumentului a câştigat un premiu la Expoziţia Mondială de la Paris din anul 1900. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui, în faţa căreia sunt plasate următoarele patru statui (de la stânga la dreapta): Blasiu Magyar (Balázs Magyar), conducătorul „Armatei Negre", un faimos contingent de mercenari în slujba lui Matia, Paul Chinezu (Kinizsi Pál), comite de Timiş şi general al lui Matia, Ştefan Zapolya (Szapolyai István), palatin al Ungariei, şi Ştefan Báthory, voievod al Transilvaniei. Monumentul a fost restaurat în perioada 2010-2011.

Pasul 5. Casa Aurarilor. Din Piaţa Unirii mergeţi pe Bulevardul Eroilor, până în drept cu Biserica Minoriţilor. Aici, faceţi dreapta pe strada Hermann Oberth, pâna la prima intersecţie, unde, pe colţul din stânga, se află Casa Aurarului. Legenda spune că aceasta a fost casa unde regele Matia Corvin, aflat incognito în oraşul natal, a fost silit să care lemne de foc pentru un potentat al vremii. După ce a scăpat de corvoadă, regele s-a întors în oraş şi l-a pedepsit pe cel care l-a nedreptăţit. Povestea nu poate fi însă adevărată, deoarece casa actuală a fost construită mai târziu cu două secole. Este însă posibil ca întâmplarea să fi avut loc în casa care a precedat actualul edificiu. Casa care se vede în ziua de astăzi a fost construită între anii 1724-1725.

Pasul 6. Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu. Continuaţi pe micuţa stradă Oberth până la următoarea intersecţie, apoi faceţi stânga, până la Biserica Reformată. Acesta este cel mai important edificiu din oraş care se leagă de numele lui Matia. Astfel, în 1486, regele transmite oraşului prin intermediul voievodului Transilvaniei, Ştefan Báthory, dorinţa ridicării unei mănăstiri franciscane în oraşul natal. Fiindcă lucrurile se tărăganau, regele revine, în 1487, cu un document în care porunceşte conducerii oraşului Cluj să sprijine începerea lucrărilor de construcţie şi să desemneze două persoane care să stea la dispoziţia călugărilor în acest sens. În 1490, regele intervine din nou, cu puţin timp înainte de moarte, cu ordine clare privind finanţarea construcţiei şi organizarea şantierului.

Pasul 7. Turnul Croitorilor. Îl găsiţi în spatele Bisericii Reformate de pe Kogălniceanu. Este cel mai bine păstrat turn din incinta fortificată a oraşului medieval. Prima sa atestare documentară datează din 1475, adică din perioada de vârf a domniei regelui Matia, semnificând, după unii istorici, data la care s-a finalizat zidul medieval al oraşului. Turnul Croitorilor a fost construit său întărit în 1475, pentru a asigura apărarea oraşului în zona cea mai expusă atacurilor.

Nu există un muzeu memorial

În momentul de faţă figura regelui Matia Corvin nu este valorificată din punct de vedere turistic în Cluj-Napoca decât de antreprenori privaţi. Deşi în prima jumătate a secolului trecut a existat un mic muzeu memorial, acesta a rămas o amintire. „Clădirea în care s-a născut Matia este un monument important al acestui oraş, iar tradiţia istorică păstrează chiar şi localizarea, în această casă, a încăperii în care s-a născut acesta. În anul 1902, în această clădire a fost amenajat un mic muzeu dedicat marelui rege, muzeu care, din păcate, a fost desfiinţat la mijlocul secolului trecut. Cred că Matia Corvin ar merita cu prisosinţă redeschiderea acestui punct muzeal", spune directorul Muzeului de Etnografie al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, autorul mai multor cărţi legate de istoria Clujului.

 

Etichete
Comenteaza