Boc, scos la tablă de clujeni: Ce-aţi făcut cu Legea educaţiei?

Universitarii, profesorii şi politicienii clujeni critică proiectul de lege pentru care guvernul şi-a angajat răspunderea. Chiar şi reprezentanţii puterii au nemulţumiri.

Legea Educaţiei Naţionale (LEN), în varianta asumată de guvern, produce rumoare în rândul universitarilor, dascălilor şi politicienilor clujeni. Între articolele care ating subiecte “sensibile” se numără învăţarea istoriei şi geografiei României în limba maghiară, alegerea rectorilor din universităţi, interzicerea accesului la funcţiile de conducere în aceleaşi universităţi pentru rudele până la gradul III, dar şi faptul că directorii de şcoli nu pot deţine funcţii politice.

Unul dintre subiectele “sensibile” din LEN este predarea istoriei şi geografiei în limba maternă pentru minorităţile naţionale. “LEN are părţi bune şi părţi proaste. Am avut posibilitatea să aducem completări. Treaba aceasta este bună pentru elevii maghiari. Până acum, cursurile s-au desfăşurat parţial în limba română şi în limba maghiară. Cine doreşte să înveţe învaţă! Eu cred că trebuia să avem acest drept”, a declarat Szekely Arpad, directorul Liceului Teologic Reformat. Dascălul este nemulţumit de fondurile pe care şcoala ar trebui să le primească în urma costului standard per elev. El laudă, însă, măsura prin care directorii nu vor avea voie să deţină funcţii politice. “Mi se pare o măsură bună pentru că şcoala, cultura şi educaţia ar trebui depolitizate. Politica n-are ce căuta în şcoală”, a precizat Szekely. De asemenea, Alina Negru, directoarea Liceului Avram Iancu, este de acord cu articolul privind directorii. “Pe parcursul exercitării funcţiei se prevede că trebuie să renunţi la funcţie. Pe mine, personal, nu mă interesează acest aspect. Nu fac parte din niciun partid. E un demers de depolitizare şi nu am nimic împotriva acestuia”, a declarat Negru.

În opinia preşedintelui Comisiei de învăţământ din Senat, democrat-liberalul Mihail Hărdău, legiferarea predării istoriei şi geografiei în limba minorităţilor nu face decât să oficializeze o realitate de fapt. “Dacă ştie cineva vreun profesor român care predă istorie sau geografie la o instituţie în limba maghiară şi nu cunoaşte limba maghiară, să mi-l arate şi mie, că eu n-am întâlnit vreunul! Şi până acum tot în limba maghiară se preda, doar manualele erau în limba română”, a afirmat Hărdău. În schimb, el acuză ipocrizia restricţiilor politice impuse rectorilor şi directorilor de şcoli. “Şi aici suntem mioritici, ca la prefecţi. Exact cum ne imaginăm că ăia se spală pe creier imediat ce dau jos haina politică, la fel vor face şi rectorii, şi directorii după ce vor renunţa la funcţiile politice. Un om politic cu activitate şi rezultate în spaţiul public poate oferi garanţia unor capacităţi manageriale, spre deosebire de un profesor foarte bun, dar care nu scoate nasul din cărţi”, a comentat Hărdău. El susţine însă noua modalitate de alegere a rectorilor, deoarece e o propunere a comisiei sale, dar şi măsura anti- “clanuri universitare”. “Avem câteva cazuri de profesori care conduc doctoratul fiului, al soţiei, cumnatului, al norei, toţi cu funcţii de conducere. N-au ce căuta nevestele să ia decizii nici în politică, nici în administraţie şi nici în învăţământ”, a decretat Hărdău.

Directorul Palatului Copiilor, fostul şef al PSD Cluj, Valentin Cuibus, a renunţat la funcţia politică ştiind că urma să devină incompatibil. “Într-adevăr, mulţi amestecă activitatea profesională cu cea politică, numai că nu cred că o asemenea măsură va rezolva problema politizării şcolii, care se face pe alte segmente”, a spus Cuibus. El nu este de acord nici cu predarea istoriei şi geografiei în limba minorităţilor. “Orice cetăţean trebuie să cunoască limba română. În multe ţări, pentru obţinerea cetăţeniei, trebuie să dai examen din istorie şi geografie în limba ţării respective”, a explicat Cuibus. El respinge şi noul sistem de alegere a rectorilor, pe care îl califică drept amestec în autonomia universitară, dar şi limitarea accesului la funcţii pentru rude. “Mi se pare extremism să interzici prin lege oamenilor capabili să avanseze doar pentru că fac parte din aceeaşi familie. Pentru că s-a întâmplat, de exemplu, să fie soţul rector şi soţia şef de catedră, nu poţi interzice un drept. E o prevedere neconstituţională”, a apreciat Cuibus.

Preşedintele PNL Cluj-Napoca, prodecanul Facultăţii de Medicină Veterinară, Adrian Oros, acuză politizarea învăţământului superior. “Rectorul fie va fi ales de Consiliul de administraţie, în care reprezentanţii comunităţii vor fi numiţi politic, fie va da examen cu ministrul, deci va fi subordonat politic. Rectorul va numi prorectorii, care vor organiza concursurile pentru decani, care apoi vor numi prodecanii, deci toată conducerea va fi politizată”, a afirmat Oros. În schimb, este de acord cu tăierea arborilor genealogici din universităţi. “În universităţi, inclusiv în Cluj, au apărut adevărate clanuri. Profesorii lasă în loc, în disciplină, fiii, nepoţii, ginerii”, a spus Oros. El pune favorurile acordate învăţământului în limba minorităţilor pe seama şantajului politic. “Este rezultatul şantajului UDMR asupra PDL-ului, care se agaţă cu disperare de guvernare. UDMR a punctat pentru că e partidul care îşi reprezintă cel mai bine electoratul”, a spus Oros. El consideră că interzicerea accesului la funcţii politice este o măsură cu dedicaţie. “Nu-i corect, atâta vreme cât activitatea de la partid nu aduce atingere şcolii, chiar poate aduce un plus, dacă persoana respectivă are o imagine bună în politică. PDL a sărit calul, pentru că ei n-au, ca PNL şi PSD, personalităţi în fruntea unor instituţii de învăţământ. E o răzbunare la adresa lui Andrei Marga”, a afirmat Oros.

Şeful UDMR Cluj, viceprimarul Laszlo Attila, consideră noile reglementări privind învăţământul în limba minorităţilor drept un câştig. “E un pas important înainte şi consider că o bună parte din probleme au fost rezolvate”, a afirmat Laszlo. În schimb, are rezerve faţă de celelalte modificări. Limitarea implicării politice a conducătorilor instituţiilor de învăţământ o consideră “discutabilă. “Întotdeauna, corpul didactic s-a implicat în viaţa publică, în calitate de intelectuali”, a spus Laszlo. El nu agreează nici implicarea ministerului în alegerea rectorilor. “S-a adoptat o soluţie de compromis. Sper că universităţile vor găsi metodele legale să-şi aleagă singure rectorii”, a spus Laszlo. Nici măsura anti-familii în universităţi nu i se pare bună. “De exemplu, atunci când părinţii sunt medici, foarte probabil şi copilul îşi va dori să devină medic. Bună parte din cunoştinţele necesare meseriei şi le însuşeşte în copilărie, în adolescenţă, pentru că le vede în familie”, a explicat Laszlo.

Andrei Marga: “Nu pot face o adevărată reformă nişte mediocri”

Andrei Marga (foto), rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj, este unul dintre principalii contestatari ai proiectului LEN. “Proiectul de Lege a educaţiei nu schimbă cu nimic învăţământul actual. România ar avea nevoie de o reformă făcută de oameni profesionişti. Nu pot face o adevărată reformă nişte mediocri. Pot face legea nişte oameni calificaţi, şi nu necalificaţii din jurul lui Boc. Vedem şi în lege plagiatori care dau lecţii de morală. Or, plagiatul este condamnat moral şi juridic”, a declarat rectorul UBB. Andrei Marga susţine că prin LEN urmează ca rectorii universităţilor să fie aleşi politic. “Legea are un singur scop, să instituie conducerea politică în şcoli, licee şi universităţi. La şcoli se instituie comisii în care majoritatea e din afara şcolii, la universităţi se încearcă să se pună rectori care să convină partidului de guvernare. Nicio ţară din Europa nu ar recurge în LEN la acele soluţii primitive. Trebuie nişte legi clare. Ceea ce este această lege e, de departe, insuficient şi reprezintă doar praf în ochi. Reglementarea situaţiei rudelor se face cu totul altfel în alte ţări, iar aici este doar praf în ochi pentru naivi. România are nevoie de o lege serioasă făcută de profesionişti, şi nu un simulacru făcut de absolvenţi mediocri”, a declarat Andrei Marga.

Cristina PÎRVU , Valentin MĂLĂESCU