Boc şi Uioreanu se bat pe Dumitru Fărcaş: ambii îl vor cetăţean de onoare în oraş, respectiv în judeţ

"Judeţul Cluj reprezintă unul dintre judeţele care beneficiază de o viaţă culturală, artistică, ştiinţifică, sportivă şi muzicală extrem de intensă şi de bogată în reuşite şi performanţe. Pe parcursul timpului, pe teritoriul acestui judeţ, au activat şi au excelat în domeniile anterior menţionate numeroase personalităţi care au făcut cinste şi au promovat judeţul nostru pe plan naţional sau internaţional, activând aidoma unor veritabili ambasadori ai judeţului Cluj. În acest context, în plan muzical, se remarcă performanţele artistice excepţionale ale maestrului taragotist Dumitru Fărcaş, una dintre cele mai reprezentative personalităţi ale vieţii cultural-artistice clujene şi o emblemă a luptei pentru conservarea şi valorificarea folclorului tradiţional autentic din regiunea Transilvaniei", aşa sună motivarea propunerii ca Dumitru Fărcaş să primească titlul de "Cetăţean de onoare al judeţului Cluj - Clujean de onoare".

Fărcaş s-a născut în data de 12 mai 1938, în localitatea Groşii Băii Mari. Celebrul taragotist a crescut într-un mediu cu tradiţie activitate muzicală: bunicul, tatăl său şi cei doi fraţi mai mari au cântat la fluier. La 14 ani a fost descoperit de către Mihai Guttman, fostul director al Liceului de Muzică din Cluj, care bătea satele ardelene în căutare de noi talente. În anul 1956 şi-a lăsat plaiurile natale, înscriindu-se la liceul din Cluj. Iniţial, a cântat la flaut, apoi la contrabas, dar, după puţin timp, l-a rugat pe profesorul de oboi să-l ia în clasa domniei sale. Din 1962 până în 1967 a urmat cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, în cadrul Facultăţii de Interpretare, la clasa de oboi. Să cânte la taragot, instrumentul care l-a consacrat, a învăţat singur.

Dumitru Fărcaş şi-a început cariera profesională în anul 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureşul" din Baia Mare. Acolo, întrucât postul de oboist era ocupat, Dumitru Fărcaş a fost nevoit să se recalifice rapid, el fiind dorit în postura de taragotist. Doi ani mai târziu, a fondat Orchestra de muzică populară „Mărţişorul" a Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, care avea să devină în scurt timp prima trupă studenţească de folclor din Transilvania. În perioada petrecută aici, unde a fost, pe rând, director artistic, şef de orchestră şi interpret, a realizat nenumărate culegeri de folclor, aranjamente muzicale pe teme folclorice, pregătind în acelaşi timp o seamă de solişti instrumentişti la oboi şi taragot.

Printre melodiile cu cel mai mare ecou în folclorul transilvan, compuse de Dumitru Fărcaş se numără "Bărbătesc din Maramureş", "Ciobănelul" sau "Fecioreasca de pe Mureş", ultima fiind cunoscută, în primul rând, pentru fundalul sonor al renumitei emisiuni Tezaur Folcloric de la postul de televiziune TVR 1. Ca o informaţie inedită, în anul 1984, Dumitru Fărcaş a realizat şi susţinut fondul muzical pentru echipa de gimnastică a Germaniei participantă la Olimpiada de vară de la Los Angeles.

Iată doar o parte dintre distincţiile primite de Fărcaş pentru virtuozitatea sa de taragotist: medalia Muncii în anul 1962, Premiul I şi titlul de laureat al concursului din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor, Helsinki (1962), Discul de aur decernat de Academia „Charles Cros" din Paris (1972), laureat al Premiului Ethnos (1991), laureat al Festivalului „Smithsonian Folklive Festival", Washington (1999), Premiul I la Festivalul Internaţional de la Bruxelles (1999), Premiul Inter-Lyra în cadrul Olimpiadei de Muzică şi Dans „Cele cinci Lyre", Budapesta (2000).