CCR decide astăzi, după cinci amânări, asupra reformei pensiilor speciale

Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește astăzi, de la ora 11:00, într-o nouă ședință dedicată controversatei reforme a pensiilor speciale, promovată de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan.

Este a șasea încercare de a tranșa subiectul, după cinci amânări succesive care au stârnit dezbateri politice și critici publice.

Cei nouă judecători constituționali trebuie să decidă dacă trimit la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) o întrebare preliminară, așa cum a solicitat Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), sau dacă se pronunță direct asupra constituționalității proiectului de lege.

Curtea Supremă a cerut CCR să sesizeze CJUE pentru a clarifica dacă noile reglementări privind pensiile de serviciu ale magistraților respectă legislația și principiile Uniunii Europene.

Potrivit ÎCCJ, există suspiciuni că legea ar putea încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea, egalitatea de tratament, securitatea juridică,protecția încrederii legitime.

Instanța supremă susține că reforma „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu” și afectează independența justiției, invocând inclusiv standarde stabilite în jurisprudența CJUE și CEDO. De altfel, CJUE s-a pronunțat în trecut pe situații similare în Polonia, Ungaria și în cauze ridicate de magistrați români.

Executivul și-a angajat răspunderea pe proiect la 2 decembrie. Principalele schimbări propuse:

• pensia magistraților: de la 80% din ultimul salariu brut la maximum 70% din ultimul salariu net;
• nouă formulă de calcul: 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, plafonată la 70% din ultimaindemnizație netă;
• creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani (în 2042);
• perioada de tranziție extinsă la 15 ani;
• pensionare anticipată posibilă doar după 35 de ani vechime, cu penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.

În prezent, magistrații se pot pensiona după 25 de ani de activitate, uneori chiar la 48–49 de ani, iar pensia de serviciu reprezintă aproximativ 80% din ultimul salariu brut.

În sistemul pensiilor de serviciu există peste 200.000 de beneficiari. Aproximativ 90% aparțin structurilor de apărare și ordine publică (militari, polițiști, servicii de informații), iar peste 10.000 sunt din alte profesii — magistrați, grefieri, diplomați sau personal aeronautic.

Bugetul pentru pensiile de serviciu (altele decât cele militare) a fost de circa 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei într-un an.

Președintele României a criticat întârzierile, dar a evitat să se antepronunțe asupra deciziei.

„Este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată (…) evident că este o tergiversare, o vedem cu toții”, a declarat șeful statului.

El a mai spus că procesul ar fi trebuit finalizat mai devreme, deoarece întârzierea afectează imaginea instituțiilor statului.

Judecătorii CCR au două opțiuni:

• să sesizeze CJUE pentru clarificări, ceea ce ar amâna din nou verdictul;
• să decidă imediat dacă legea este sau nu constituțională.