Ce se întâmplă cu migranţii ilegali din Cluj

400 de migranţi din ţările terţe au beneficiat de sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) în vederea repatrierii voluntare, în ultimele 12 luni. 45 din ei au beneficiat de contracte de asistenţă, în valoare de până la 1.000 de dolari fiecare, în cadrul primei părţi a proiectului "Reinte-grarea în ţara de origine a migranţilor repatriaţi voluntar".

Cu toate acestea, niciun migrant stabilit temporar la Cluj, nu a solicitat asistenţa OIM. Migranţii din state terţe pot să se întoarcă acasă pe 1.000 de dolari. "La Cluj nu am avut niciun caz de returnare voluntară în acest an. Pe educaţie am avut o situaţie complicată în 2011, când 80 de studenţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) au primit decizie de repatriere. I-am sfătuit să depună o contestaţie la decizie şi toate au venit cu rezoluţia ca ei să-şi cotinue studiile. Ulterior, prin dialogul cu UMF şi cu Serviciul imigrări, am intervenit pentru ei şi le-am facilitat continuarea studiilor, deoarece a existat o lipsă de comunicare între instituţii", a explicat Ana Luduşan, preşedintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADO) Cluj, partenerul local al OIM.

Proiectul derulat de OIM este gândit ca alternativă la repatrierea forţată şi are, potrivit autorităţilor române, o rată de succes de 90%. Aproximativ 250 de migranţi au fost repatriaţi voluntar în acest an. "E o alternativă la returnarea forţată - umanitară şi eficientă sustenabil. Migranţii au semnat o declaraţie de repatriere voluntară, fără vreo presiune de vreun fel. În această primă etapă a proiectului, 400 de migranţi au fost consiliaţi, din care 337 de persoane consiliate, 45 înscrise la cursuri vocaţionale, de educaţie antreprenorială

20 au beneficiat de pachete sociale, 45, de contracte de asistenţă şi 36 au fost beneficiari activi", a explicat coordonatorul proiectului OIM, Maria Voica.

Pe primul loc în topul repatrierilor, se află cetăţenii din Algeria - 44, Bangladesh - 26, Filipine - 20, Pakistan - 17 şi China - 9 cazuri. În cazul asistenţei financiare nu se acordă bani, ci contravaloarea bunurilor sau serviciilor de care are nevoie imigrantul pentru a se integra cât mai bine, după ce este repatriat.

"În această primă parte a proiectului ne-am atins indicatorii. Vom continua chiar şi după finalizarea proiectului. Serviciul social nu e ceva care se programează. În momentul în care apar solicitări strâns legate de fluxurile migratorii, vom dezvolta la Inspectoratul General pentru Imigrări mecanisme care pot face faţă cu bani, graţie memorandumului semnat între guvern şi OIM se vor aloca resurse. Chiar dacă ar fi un aflux mare, România e capabilă să facă faţă acestui procedeu", a explicat coordonatorul de programe al OIM, Ciprian Niţă.

Prima etapă a proiectului care se încheie în această lună a costat peste 2 milioane de lei.