Clujul, Capitala Europeană a Tineretului. Cum ne pregătim GALERIE FOTO / VIDEO

"Suntem extrem de bucuroşi că decizia juriului de la Maribor a fost ca Clujul să aibă acest statut, este primul oraş din România care îl obţine; este o recunoaştere a dimensiunii europene a acestui oraş şi cred că reprezintă paşaportul nostru pentru 2021 (când Clujul vizează să obţină titlul de Capitală Culturală Europeană, n.red.).

Este o recunoaştere a faptului că avem ce să arătăm Europei, avem în oraşul nostru valori europene, suntem o mică Europă la noi acasă şi consider că putem oferi modele de bune practici în domeniul culturii şi tineretului", a precizat primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în cadrul unei conferinţe de presă prilejuite de câştigarea de către municipiul Cluj-Napoca a titlului de Capitală Europeană a Tineretului în 2015. Anunţul a fost făcut sâmbătă noapte la Maribor, în Slovenia.

Edilul a specificat că "titlul de Capitală Culturală Europeană a Tineretului îi va aduce Clujului o mare vizibilitate în plan european, creşterea numărului de turişti, cu 15-20%, începând din 2015, posibilităţi de investiţii şi locuri de muncă" şi totodată "ne ajută să promovăm valorile noastre locale în mediul european; avem resurse, avem peste 100.000 de studenţi care dau suflu, viaţă şi creativitate acestui oraş". Titlul de Capitală Europeană a Tineretului (CET) în 2015 nu va împiedica Clujul să obţină şi titulatura de Capitală Culturală Europeană (CCE), pentru anul 2021, a subliniat edilul, oferind exemplul oraşului Maribor. "Este vorba de două competiţii complet diferite. Cel mai bun exemplu este Maribor, care anul acesta este capitală culturală europeană, iar la anul urmează să fie capitală europeană a tineretului, deci la un interval de un an. Titlul de capitală europeană a tineretului ne va conferi experienţă în întocmirea proiectelor, precum şi echipamentele manageriale. Faptul că vom fi capitală a tineretului în 2015 iar în 2016 se va da decizia pentru capitală culturală este din nou un mare avantaj pentru noi", a precizat primarul.

Edilul a evidenţiat că demersurile pentru CET au fost începute în 2012, în timpul mandatului fostului primar al Clujului, Sorin Apostu, un rol foarte important în gestionarea canditaturii Clujului având Radu Moisin, fost primar interimar al municipiului. După ce Clujul a intrat pe lista scurtă a candidaţilor, alături de oraşele Varna, Ivanovo şi Vilnius candidatura municipiului a fost gestionată de viceprimarul Ana Horvath. Hovarth a evidenţiat că munca de echipă şi parteneriatele, cu universităţi, şcoli şi ONG-uri vor constitui elemente cheie ale succesului proiectului CET. "Chiar fac un apel către toate universităţile, ONG-urile, şcolile ca până la sfârşitul acestui an, începutul anului viitor să-şi manifeste disponibilitatea pentru a se implica în proiectul acesta - Capitală Europeană a Tineretului", a precizat viceprimarul municipiului Cluj-Napoca. Primarul Emil Boc a explicat că 2013 va constitui perioada de pregătire, practic cea mai încărcată, a proiectelor ce urmează a fi realizate în 2015, când Clujul va fi CET, în timp ce în 2014 se va intra deja pe linie dreaptă. Edilul a arătat de altfel că, potrivit exigenţelor acestei titualturi, vor fi avute în vedere toate etapele, de la constituirea echipei manageriale şi de comunicare, la activităţile de selectare, finanţare şi impliementare a proiectelor. Concretizarea proiectelor aferente Capitalei Europene a Tineretului vor fi asigurate prin patru surse de finanţare principale, conform edilului: de la bugetul local - suma furnizată ONG-urilor în 2012 de Consiliul Cluj-Napoca, de 2 milioane de lei, dublă faţă de 2011, urmează să crească în continuare; celelalte surse vor fi "Guvernul, care şi-a exprimat prin structurile sale susţinerea", deoarece "este un proiect care priveşte România, la fel cum s-a întâmplat cu Sibiul în 2007", fondurile europene, respectiv susţinerea din partea mediului de afaceri local.

Mai multe afaceri ale tinerilor

Conform primarului Clujului, intenţia municipalităţii este de a încuraja creativitatea tinerilor, în domeniul artistic, cultural, dar şi în domeniul economic. "Mă gândeam la un proiect care să vizeze fructificarea ideilor de afaceri ale tinerilor, cunoscutele incubatoare de afaceri, unde prin parteneriat cu firmele să sprijinim cu 2.000-3.000 de euro o firmă a unor tineri, cu idei creative, selectate de un juriu de specialitate, care să-şi poată desfăşura activitatea, stau doi-trei ani de zile, până la cinci, după care să lase pe alţii în acea locaţie oferită de primărie, pentru altă afacere nouă care generează locuri de muncă", a precizat edilul. El a exemplificat şi alte proiecte ce ar putea fi implementate, precum organizarea tututor conferinţelor studenţeşti din 2015 la Cluj, organizarea unui campionat internaţional de dans, pentru tineri, dezvoltarea lunară de proiecte artistice, culturale, comune, cu oraşele înfrăţite, respectiv organizarea de evenimente specifice unor minorităţi naţionale din spaţiul european. Cluj-Napoca a fost desemnată Capitală Europeană a Tineretului în anul 2015 sâmbătă noapte la Maribor, Slovenia. Din 12 oraşe candidate din Europa Clujul a rămas pe lista scurtă de 4 oraşe, alături de Varna (Bulgaria), Ivanovo (Rusia) şi Vilnius (Lituania).