Cum a ajuns o fabrică de pensule de la Cluj să creioneze arta contemporană a lumii

S-ar putea să treceţi pe lângă ea fără să observaţi, s-ar putea să nu aveţi drum prin zonă sau chiar să nici nu ştiţi că există. Spaţiul de artă contemporană Fabrica de Pensule a ajuns să fie mai cunoscut şi mai apreciat în afara graniţelor ţării decât în oraşul care îl găzduieşte.

Doar artiştii ar putea mobila un astfel de spaţiu cu canapele care altfel ar fi ajuns la ghena de gunoi, sau cu candelabre făcute din carton ori aţă. "Am făcut un apel, cine poate să ne aducă mobilă. Avem acum două canapele", spune Corina Bucea, administratorul Fabricii de Pensule şi unul dintre iniţiatorii acestui concept, chiar de pe una dintre aceste canapele, neîndoielnic veche de mai bine de 20 de ani. Arată spre cele trei candelabre de la primul nivel al fabricii: "unul e făcut de un prieten dintr-un ciubăr de lemn, din doage, celelalte două sunt de la un atelier de do-it-yourself, cu materiale reciclate - carton, sârmă şi aţă cu aracet", spune ea.

Nu doar aceasta, dar, pentru că Fabrica de Pensule a fost chiar o fabrică de pensule şi era împânzită cu afişe de protecţie a muncii, acestea au fost nu doar păstrate, dar şi afişate cu fală, pe holuri. De altfel, unul dintre cele mai mari astfel de îndemnuri proletare este afişat chiar deasupra barului de la intrarea în sala de spectacole: "Oameni ai muncii! Acţionaţi neabătut pentru folosirea integrală a timpului efectiv de lucru pentru întărirea ordinii, răspunderii şi disciplinei în muncă!".

Alte astfel de afişe sunt amplasate pe holul de la etajul III al clădirii: "Pentru prevenirea surdităţii, folosiţi antifoanele" e doar unul dintre ele. Bucea explică: "toţi cei care lucrează aici, în acest spaţiu industrial, sunt copiii industrializării. Au maxim 40 de ani şi nu sunt neapărat intelectuali. Nu cred că şi-ar defini vreunul apartenenţa la intelectualitate".

Galeria clujeană Plan B, găzduită de Fabrica de Pensule, este singura din România care participă la cel mai mare târg de artă contemporană din Belgia, Art Brussels, în acest weekend.

Art Brussels reuneşte sub cupola celui mai mare spaţiu expoziţional din Bruxelles un număr de 182 galerii din întreaga lume. Singura din România care participă la expoziţie este galeria Plan B din Cluj, administrată de Mihai Pop, unul dintre iniţiatorii, în 2009, ai Fabricii de Pensule. Plan B este galeria care a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007. In 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

Fabrica de Pensule numără peste 30 de ateliere pentru artişti, galerii, o sală de spectacole şi un club, în total peste 2.500 de metri pătraţi. Trebuie spus că toate spaţiile au fost ocupate imediat ce au fost disponibile, de către artişti: "era nevoie de spaţiu de artă contemporană, orice fel de spaţiu. Artiştii au făcut toate eforturile pentru un centru care să adune cele mai puternice activităţi într-un singur spaţiu", spune Bucea.

Maxim Liulca (24 ani) a absolvit Universitatea de Arte şi Design în 2010, la secţia Pictură, şi este unul dintre artiştii care au atelier în Fabrica de Pensule. "Aici îmi sunt toţi prietenii şi colegii, de asta am venit aici, dar în primul rând pentru că exista spaţiu disponibil", arată el; "o fabrică veche, dezafectată, e perfectă pentru artişti şi cred că e un concept unic, eu nu am mai auzit de aşa ceva cel puţin în România".

Că artiştii de la Fabrica de Pensule sunt mai apreciaţi peste hotare decât în ţară o arată chiar directorul celui mai important spaţiu de artă contemporană din Ungaria - Palatul Artelor - , Gabor Gyulas, care are doar cuvinte de laudă pentru arta contemporană de la Cluj.

"Nu cunosc nici un alt oraş care să fi produs o asemenea explozie de artă şi să fi intrat în circuitul internaţional; e un fenomen care merită prezentat", a spus el în urmă cu câteva zile, la Cluj, când a anunţat că instituţia pe care o conduce va vernisa o expoziţie exclusiv cu artişti clujeni.

"Cred că acest fenomen format la Cluj e unul unic. Degeaba am vrea să prezentăm arta contemporană din alte oraşe, mai mari, pentru că nu există o linie artistică atât de pronunţată ca cea de la Cluj. Cunosc şi scena de la Bucureşti, am fost acolo, dar din punctul de vedere al artei contemporane Clujul este un loc mult mai interesant decât Bucureştiul", adaugă el.

Gabor Gyulas spune că arta contemporană din Cluj are două particularităţi - "e în dialog autonom cu trendurile artei moderne, nu copiază tendinţele, ci iniţiază dialogul cu acestea" şi dovedeşte consecvenţă în temele abordate.

Vezi aici un reportaj despre unul dintre cei mai cunoscuţi artişti clujeni, Mihai Pop, care şi-a deschis galeria Plan B la Fabrica de Pensule

Vezi aici un amplu material publicat de globalpost.com despre arta de la Cluj (.engl)