Cum au fost alungaţi micii producători din pieţe pe trotuare

Micii producători care vin ocazional în centrul Clujului ca să-şi vândă marfa găsesc locuri doar pe trotuare, în spatele pieţei. De frica Poliţiei, nu vorbesc nici cu ziariştii. "Ne e frică, domnule, că vin şi ne iau de aici", a spus o femeie când reporterul ziuadecj.ro a întrebat-o de ce îşi vinde marfa - câteva kilograme de fructe de pădure - pe trotuarul din spatele pieţei. Doamna Nastasia (72 ani) vindea astăzi pătrunjel, ardei iuţi şi ţelină, câteva legături pe care le vinde cu un leu sau chiar cu 50 de bani. Vine din Someşeni, o dată la două săptămâni. Ca să poată închiria o masă în piaţa Mihai Viteazu, ar trebui să vândă cel puţin 40 de legături de pătrunjel într-o zi. "Eu câştig 20 de lei pe săptămână, când vin", spune ea.

Dănuţ Pop are 45 de ani şi a venit din Cojocna cu copilul său ca să-şi vândă merele din livadă. Nu se prea vând, spune el. "Cred că o să le folosesc la ţuică, nu prea trec. La piaţă vin doar ocazional, când plouă şi nu putem lucra în grădină". Merele nu sunt scumpe, un leu kilogramul, "dar vânzarea e tare slabă".

Puţini dintre cei care vând pe trotuar, în spatele pieţei, vorbesc liber. Majoritatea se feresc să vorbească cu ziariştii, le e teamă de Poliţie şi, oricum, nu au bani ca să vândă în incinta închisă a pieţei.

Susana Mureşan (66 ani), din Jucu de Mijloc, vindea astăzi la masa din piaţă, dar spune că este foarte greu să faci vânzare de 40 de lei pe zi ca să merite să-i investeşti în închirierea mesei. "Nu merită; astăzi abia am vândut de 40 de lei şi imediat e gata piaţa", spune ea. Hala pieţei agroalimentare a fost deschisă în 2007, deschidere marcată de protestele vehemente ale vânzătorilor din piaţă, care se plângeau de chiria foarte ridicată percepută de concesionar, 190 de euro pe lună. "Dacă aş câştiga banii ăştia nu aş mai vinde în piaţă", spunea atunci unul dintre protestatari, Suzana Pop. Piaţa are o capacitate de 300 de locuri iar construirea complexului Leul, care include pe lângă piaţă un parking, un supermarket, un club şi un centru de distracţii, a costat 17,5 milioane de euro."Oamenii din piaţă vor plăti 160 de euro plus TVA chiria pentru metrul liniar de tarabă. Jumătate din preţul pe care îl cerem se datorează utilităţilor: ventilaţie, aer condiţionat, cădură, apă şi curent. De asemenea, 20% din sumă este reprezentată de serviciile de curăţenie, pază, cablu, televizoare cu plasmă şi Internet. Din întreaga sumă, numai 5% va fi profitul firmei", spunea la deschiderea halei proprietarul complexului Leul, Radu Vlas.

Vlas spune că preţul pe care-l percepe comercianţilor nu ajunge niciodată la 40 de lei: "costă de la 10 la 30 de lei, nici unul nu e 40 de lei", spune el. Vlas se plânge de situaţia producătorilor care vând pe carosabil şi spune că a făcut "zeci de sesizări" la Primărie, fără ca instituţia să intervină. "Ce e mai grav şi mai grav e faptul că autorităţile îi lasă din nou, într-un oraş de 5 stele, să-şi desfacă produsele pe carosabil", spune el. "Am făcut zeci de sesizări degeaba, primăria nu stăpâneşte acest fenomen. Acum nici nu e chiar atât de grav, dar vara, la 50 grade la sol, vând brânză, ouă şi altele. Nicio instituţie nu îi poate îndepărta, iar la câteva zeci de metri mai încolo e o piaţă goală, cu aer condiţionat". Vlas spune că în piaţă se găseşte întotdeauna loc la mese pentru comercianţi: "azi are un grad de ocupare de 60%, pe timpul verii e de 80%. Locuri sunt, niciodată n-a fost ocupată 100%". Pe pagina de Internet unde sunt prezentate pieţele din Cluj-Napoca de către Primărie se arată că pentru a închiria un metru pătrat în piaţa Mihai Viteazu au nevoie de 160 de euro pe lună. Spre comparaţie, în pieţele administrate de Primăria Cluj-Napoca - Flora, Hermes şi Zorilor - închirierea unui metru pătrat de masă costă 3 lei.