Curtea Europeană de Justiţie îi dă dreptate lui Gânscă în acuza de manipulare a pieţei de capital: RASDAQ nu e piaţă reglementată

Decizia a fost luată astăzi, în cauza C 248/11, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Curtea de Apel Cluj, prin decizia din 13 mai 2011, primită de CEDO în 23 mai anul trecut.

„"Piață reglementată" înseamnă un sistem multilateral, exploatat și gestionat de un operator, care asigură sau facilitează confruntarea - chiar în interiorul său și în conformitate cu norme nediscreționare - a unor interese multiple de vânzare și de cumpărare exprimate de terți pentru instrumente financiare, într un mod care conduce la încheierea de contracte privind instrumente financiare admise la tranzacționare în cadrul normelor sale și al sistemelor sale, și care este autorizat și funcționează în mod regulat în conformitate cu dispozițiile titlului III", se arată în sentinţă.

În 30 decembrie 2010, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au sesizat instanța de trimitere cu un rechizitoriu privind inculpații din acțiunea principală. Ministerul Public îi acuza de săvârșirea unei infracțiuni de manipulare, pe piața Rasdaq, în luna februarie 2008 și în perioada cuprinsă între luna noiembrie 2007 și luna februarie 2008, a acțiunilor Antreprizei de Construcţiişi Instalaţii Bistriţa SA.

Reprezentanții inculpaților au cerut instanței de trimitere să stabilească, cu titlu de chestiune prealabilă, dacă piața Rasdaq constituie o piață reglementată în sensul dispozițiilor Legii nr. 297/2004. „În această privință, instanța menționată precizează că piața Rasdaq și a început activitatea în anul 1996, fiind denumită inițial Bursa Electronică Rasdaq, drept platformă pentru tranzacționarea acțiunilor societăților de stat transformate în societăți deținute public în cadrul programului de privatizare în masă. Această piață a fost autorizată prin decizia CNVM din 27 august 1996, fiind astfel considerată o piață organizată și supravegheată de această comisie și dotată cu reguli proprii de funcționare", explică judecătorii.

În 1 decembrie 2005, Bursa Electronică Rasdaq S.A. a fuzionat cu Bursa de Valori București S.A., prima fiind absorbită de cea de a doua. Persoana juridică care a rezultat din această fuziune, denumită Bursa de Valori București S.A., a administrat după această dată două piețe diferite - Bursa de Valori București și Rasdaq.

„Instanța de trimitere arată că Ministerul Public consideră că piața Rasdaq este o piața reglementată, întrucât a fuzionat cu Bursa de Valori București, constituind în fapt o singură piață și funcționând în conformitate cu normele CNVM și ale Bursei de Valori București", explică CEDO. „În schimb, inculpații din acțiunea principală au arătat că piața Rasdaq nu este o piață reglementată în sensul Directivei 2004/39. Întrucât noțiunea „piață reglementată" este o noțiune autonomă a Uniunii Europene, nu se poate considera că orice piață autorizată este, în mod automat, o piață reglementată. De asemenea, această noțiune nu ar trebui interpretată prin prisma semnificației pe care o are în mod obișnuit cuvântul „reglementat"", arată aceştia.

În aceste condiții, Curtea de Apel Cluj a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze CEDO trei întrebări - dacă un articol dintr-o directivă europeană poate fi interpretat în sensul că se aplică atât pieței principale de tranzacționare autorizată de CNVM, cât și pieței secundare de tranzacționare, care a fuzionat prin absorbție în 2005, dar care a continuat să fie privită separat de piața reglementată, fără a fi lămurită normativ natura juridică a acesteia. Cele trei întrebări ale CA Cluj au fost admise. Vezi aici toate detaliile şi motivele instanţei

Amintim, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Cluj susţin că omul de afaceri Gicu Gânscă s-a folosit de informaţii preferenţiale - inside trading - pentru a deveni proprietarul Antreprizei de Construcţii Industriale Bistriţa-Năsăud. Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Cluj. Omul de afaceri este acuzat că a cumpărat pe baza unui antecontract de vânzare-cumpărare acţiunile companiei, iar ulterior ar fi oficializat tranzacţia cu ajutorul bursei.

"Acest tip de înţelegere contravine normelor pieţei de capital deoarece preţul de tranzacţionare este fixat de piaţă, Bursa de Valori Bucureşti nerecunoscând aceste tipuri de tranzacţii", se arată în rechizitoriu.