Dr. Andrei Jurca, despre FânFest: „Ne-au salvat prin plecarea lor”

Dr. Andrei Jurca a constatat cu dezamăgire că evenimentul numit FânFest, care şi-a propus să „salveze" Roşia Montană, nu a făcut decât să polueze cultura autentică locală. Jurca a acordat un interviu pentru ZIUA de CLUJ.

Andrei Jurca este doctor, pictor, regizor şi actor. A fost şef de promoţie la Cluj, la facultate, dar s-a întors în Roşia Montană, locul pe care îl iubeşte cel mai mult. Implicat activ în viaţa culturală a localităţii, unde a pus în scenă piese de teatru, iar acum are o expoziţie de pictură, dr. Andrei Jurca a constatat cu dezamăgire că evenimentul numit FânFest, care şi-a propus să „salveze" Roşia Montană, nu a făcut decât să polueze cultura autentică locală.

Care sunt sărbătorile din Roşia Montană?
Roşia Montană are un aspect decent şi o cultură specifică. De mulţi ani de zile, la Roşia s-a format şi s-a împământenit această cultură minieră. Este una a bunului simţ, în care oamenii sărbătoareau Ziua Muncii la 1 mai, ziua minerului în august şi Sf. Varvara, protectoarea minerilor, în 4 decembrie. Acestea sunt zilele foarte importante, în afară de cele creştine, care erau şi ele sărbătorite. Să vii din altă parte şi să aduci nişte kitsch-uri, să poluezi această cultură minieră autentică, mi se pare o lipsă totală de bun simţ.

Organizatorii FânFest vorbeau însă tocmai de autentic, de expunerea unor produse tradiţionale...
E bine că au venit cu produse tradiţionale, să arăţi care sunt preocupările unor alte localităţi - pentru că acele produse nu erau de aici! Dar nu să vii cu valuri de tineri care se îmbată. Respingem categoric atitudinea participanţilor faţă de locuitori, pentru că au fost cazuri când li s-au adresat cuvinte jignitoare localnicilor. Am înţeles că inclusiv formaţiile de pe scenă au vorbit foarte urât despre roşieni.
Anul acesta, cel puţin, nu s-au mai rupt garduri ca în alţi ani. Şi-au dat seama şi organizatorii FânFest că nu vin într-un sat fără câini!

Ca localnic din Roşia, aţi fost invitat să participaţi la vreun eveniment?
Nu ne-au invitat la absolut nimic şi nici măcar nu au vorbit cu noi. Când am încercat eu să deschid un dialog cu unii participanţi, am văzut că mulţi nu au venit să salveze Roşia Montană. Nu ştiau despre ce e vorba, nu ştiau nimic despre proiect. Cred că au venit auzind că aici va fi muzică, băutură şi... distracţie! Au venit pentru o refulare, mulţi sunt tineri - poate au vrut să scape de părinţi.
Acel aspect de „protest" al festivalului a început să se dilueze foarte mult.

Aţi încercat totuşi să intraţi într-un dialog cu ei?
Nu doar acum! De ani de zile, organizaţia locală pe care o conduc, ProRoşia, a propus celorlalte ONG-uri o întâlnire: nu la noi, nu la ei, ci la Primărie, unde să discutăm problemele localităţii. Niciodată nu au fost de acord, nu au acceptat un dialog. Acest lucru îmi pune semne de întrebare în legătură cu conferinţele de la FânFest şi în legătură cu ceea ce au mai făcut pe aici. Nu au fost roşieni acolo şi nu au fost nici invitaţi!
Nu am fost nici măcar în sediul celor care se împotrivesc dezvoltării prin minerit, pentru că nu ne dau voie! Nici nu au vrut să stea de vorbă cu mine, să îmi aducă nişte argumente. În schimb, doi bucureşteni cu care am discutat mi-au spus că au găsit acolo un fel de „cutie a milei" pentru donaţii. Dacă aşa este, şi-au pierdut orice credibilitate. Salvarea Roşiei Montane, din punct de vedere cultural, nu se face din cutia milei! Să punem un pic în balans cele 70 de milioane de dolari pe care compania minieră le va investi doar în patrimoniu şi acei bani din cutia milei, ca să înţelegem cum vor merge lucrurile...

Care sunt beneficiile, culturale sau materiale, pentru Roşia Montană, în urma FânFest?
FânFest nu ne ajută financiar, nu are cum sa aduca niciun beneficiu pentru locuitori. Cei care vin cu produse tradiţionale sunt din alte zone, în special Harghita şi Covasna. Cei care fac diverse produse de artizanat nu sunt nici ei de aici - niciun beneficiu material nu există pentru localitate.
Cât despre cultură, nu cred că aşa se salvează Roşia Montană, cu un val de kitsch-uri.

Ce trebuie salvat cu adevărat la Roşia Montană?
În primul rând, la Roşia Montană trebuie salvaţi oamenii. Care merită să aibă o viaţă mai bună. Oamenii au trăit aici de 2.000 de ani şi au lăsat urme. Nu trăim în stratosferă, să nu rămână nimic după noi. Aceste urme arheologice, de cultură şi civilizaţie încă din perioada romană, merită salvate.
Prin descoperirile arheologice datorate implicării RMGC s-au găsit vestigii care, altfel, mai stăteau sub pământ încă 2.000 de ani: pietre funerare, stele votive, care chiar arată istoria acestei localităţi.
Să fie salvat centrul istoric din Piaţa Veche, unde sunt urme de civilizaţie, pentru că Roşia Montană a avut o cultură urbană. Nu o să găsiţi o cultură strict populară, cu un costum specific - astea erau doar în satele din jur. Aici aveau o îmbrăcăminte occidentală, fiindcă Roşia Montană e, metaforic, o insulă în Munţii Apuseni: mineritul, o cultură multi-etnică, urbană.

La FânFest se vorbeşte de turism ca alternativă la minerit. Credeţi că e un scenariu realist?
Ce înseamnă turism? Acum, oamenii vin din cauza faimei localităţii. Înainte de a veni RMGC, Roşia Montană era o localitate necunoscută în România. Spuneai cuiva că eşti de aici, nu te găsea pe hartă. De când cu proiectul, s-a făcut o asemenea reclamă în lume - că Roşia Montană e bogată, cu aur etc. - încât mulţi oameni au venit atraşi de legendă!
De multe ori turiştii de azi ajung şi spun: „ăsta e centrul? Pentru asta am venit?". Vin din curiozitate, dar pleacă repede, nu rămân măcar o noapte.
Nu poţi face turism adevărat fără infrastructură. Faci turism atunci când ai drumuri, hoteluri, restaurante şi când ai ce să vezi. Turistul nu vine dacă nu are ceva de văzut. Turismul are nevoie de investiţii şi se poate face în paralel cu proiectul minier, pentru că există şi turism minier. Atunci vom avea cu adevărat un centru cu muzee, cu posibilităţi de vizitare şi cazare.

Putem păstra cultura şi moderniza civilizaţia?
Poporul român, din experienţa mea, e foarte conservator din punct de vedere cultural. Pe de o parte, asta e bine, pentru că ne permite să educăm o tânără generaţie în spiritul păstrării tradiţiilor.
Dar, din punct de vedere socio-economic, trebuie să mergem pe dezvoltare şi modernizare! Ar fi minunat dacă am găsi o cale sau o metodă de a păstra aceste tradiţii culturale, simultan cu evoluţia socio-economică din zilele noastre.
Atunci cultura tradiţională va putea fi îmbinată cu una modernă, ca să trăim şi noi în secolul XXI.

Până la urmă, a salvat FânFest Roşia Montană?
Ce-i drept, trăim extraordinar de bine acum că au plecat. E mult mai linişte, localitatea a intrat în ritmul normal al vieţii. Cel puţin prin plecarea lor, ne-au salvat de la a-i mai vedea pe ei şi pancartele lor cu „am venit să vă salvăm". Pe strada mea au trecut câţiva adolescenţi cu o pancartă şi, când i-am întrebat cum vor să ne salveze, mi-au spus: „aşa, nu vedeţi că ne plimbăm cu pancartele".
I-am întrebat dacă nu ar vrea, ca tineri, să înveţe, să lucreze, mi-au răspuns: „Noi lucrăm mai mult decât tine!". Nu mă cunoşteau, nu ştiau ce am făcut eu, dar au dat dovadă de multă lipsă de educaţie jignind locuitorii.
Respingem categoric continuarea acestor manifestări şi eu sper că oamenii şi-au dat seama de adevăr. Dacă au fost aşa de puţini anul acesta, înseamnă că la anul vor fi probabil zece oameni care mai vin sa ne salveze. Plecând, ne-au salvat de urlete, de un comportament indecent faţă de locuitorii Roşiei Montane.