EXCLUSIV Raed Arafat: “M-am retras ca să pot vorbi liber”

“Părintele SMURD” dezvăluie, pentru cititorii ZIUA de CLUJ, impactul pe care l-ar avea noua lege a sănătăţii asupra sistemului medical de urgenţă din ţara noastră.

Fostul subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice (MSP), Raed Arafat, a atras atenţia asupra modificărilor din proiectul de lege a sănătăţii şi asupra impactului negativ al acestora. El susţine că, prin noua lege, ar putea creşte deficitul de personal medical în sistemul de urgenţe şi că apariţia furnizorilor privaţi de servicii medicale de urgenţe duce la scăderea fondurilor pentru actualele Unităţi de Primire a Urgenţelor (UPU).

Pe cine consideraţi vinovat de forţarea demisiei dvs.?
Pe nimeni. Eu nu vreau să arăt cu degetul şi nu fac pe nimeni vinovat. S-a creat o situaţie care a pornit din cauza unor orgolii ale unor membri de comisie care au scris această propunere legislativă şi care nu au vrut să aibă o discuţie logică, spunând că sistemul de urgenţă nu merge bine şi că vor să îl modifice, fără să aibă habar de el şi fără să discute, practic, despre el. A trebuit să mă retrag ca să pot să vorbesc corect şi în mod liber pentru că în interiorul MSP era clar că trebuie să prezint punctul de vedere oficial al instituţiei.

De cât timp a început această presiune?
Discuţiile pe lege sunt de aproape trei luni şi încercările au fost de a convinge comisia, inclusiv prin anumiţi membri, să ne lase sectorul de urgenţă într-o formă. S-au făcut materiale, s-au discutat. Ultima problemă a fost acum câteva zile, când s-a dat un material al comisiei de urgenţă, prin care s-au explicat riscurile care există şi situaţia care poate să apară în noua formă a legislaţiei de urgenţă şi faptul că pierdem ce am muncit timp de patru ani pentru legislaţia de urgenţă.

Priviţi sistemul de urgenţă din România ca pe unul integrat şi de o utilitate publică, ce nu suportă ingerinţe din afară?
Pe aspectul urgenţelor majore, pentru că, dacă luăm legea actuală, ea permite participarea privatului integral în sistemul de urgenţă. Dvs., ca simplu cetăţean, aveţi dreptul, dacă vreţi, să vorbiţi cu orice firmă, dacă vreţi să îi plătiţi, dacă aveţi asigurare privată sau dacă firma în care lucraţi are contract cu ei. Aşa spune legea acum. Concurenţa este. Asta spunea şi Curtea Constituţională, în Decizia cu nr. 1.300/2009, după ce am fost daţi în judecată. Există concurenţă, nu este discriminare. Unde este problema? Problema este când vii la fondurile publice, nu la cele private. În legea actuală s-a permis accesul privatului până la o limită, adică pe consultaţiile de urgenţă la domiciliu şi pe transport. Aceasta s-a deschis competiţiei şi a rămas un singur segment, cel de urgenţă, şi s-a zis că rămâne pe sectorul public. Adică, pentru a obţine fonduri publice pentru urgenţe sunt doi actori: UPU şi partea medicală a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare, Descarcerare (SMURD) şi serviciile publice de ambulanţă. Noua lege desfiinţează foarte multe prevederi din vechea lege, inclusiv capitolul care reglementează activitatea SMURD, capitolul care reglementează activitatea Ambulanţei în compartimente de specialitate, şi deschide total concurenţei, pe baze comerciale, sectorul de urgenţă la nivel de UPU şi la nivel de prespital. Noi nu mai avem, cum era în vechea lege, asistenţă de urgenţă publică şi privată, ci avem asistenţă de urgenţă cu ambulanţe omologate, cu UPU omologat, dar cu participarea sectorului comercial cu aceleaşi fonduri pe care le avem şi acum. Aici intervine problema. Avem un sistem integrat care începe de la dispecerizare, prin 112, şi terminând până la modul de lucru pe teren al SMURD şi al Ambulanţei, până la modul în care se intervine la accidente colective. Noi construim încă în sistem, acesta nu e gata, nu e perfect. Noua propunere numeşte acest sistem tot integrat, dar o să fie un factor nou. Până acum se vorbea de complementaritate. Privatul non-profit e permis în sistemul integrat public. Acum îţi intră privatul comercial, care se bate pe bani. Să ne gândim la Cluj. Pe lângă UPU şi Ambulanţă, va mai apărea o UPU privată, trei-patru servicii private de ambulanţă. Serviciile private de ambulanţă se vor bate între ele, iar unul va încerca să câştige piaţa. Cum va funcţiona integrat un serviciu şi complementar dacă în interiorul lui anumite elemente funcţionează unul împotriva celuilalt din punctele de vedere ale terenului şi pieţii?

Există în teoria economică o teorie a politicilor publice în care statul trebuie să intervină ca să nu se creeze situaţii de monopol. Nu există armate private.
Dacă asimilăm cu o armată înseamnă, dacă iau legea urgenţei, că eu o să permit unei armate private să intervină, iar dvs. să o plătiţi să vă apere. Aşa ceva nu există. Există o singură armată care apără România, cu fonduri de stat. Totuşi, noi, pe legea urgenţei, permitem să apară privatul şi să lucreze. Concurenţa este. Permitem privatului chiar să intre în anumite fonduri publice, dar este un singur sector în care într-adevăr spunem: până aici nu e monopol de stat, îţi permitem să faci serviciile cu fonduri private, dar fondurile publice sunt ale serviciilor publice. Noi nu putem vorbi de un monopol de stat, ci de unul de stat pe fondurile publice. Un coleg american mi-a spus la telefon: "Vrei să spui că voi vreţi să daţi din banii statului unor firme comerciale ca să vă facă competiţie? Nu facem aşa nici în SUA!". Sunt sisteme care au externalizat total sistemul ăsta către servicii private pentru a completa, pentru anumite aspecte. Banii fiind limitaţi, dacă sunt acum atâţia actori şi mai apar încă 20 de actori, clar că banii se împart, iar un anumit sector se va micşora. Nu vorbesc de SMURD. Impactul pe SMURD va fi la UPU, la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) va fi stabilă situaţia. Dacă dispar prevederile de acum, o să ne trezim cu situaţia că nu mai putem finanţa partea medicală a SMURD, iar în corelarea între MSP şi MAI prevederile legislative dispar. Asta nu au vrut să înţeleagă domnii de la comisie: că nu poţi reglementa relaţia între două ministere la nivel de ordin de ministru. N-ai cum. Fiecare minister are o lege proprie şi numai prin lege poţi organiza relaţia între cele două ministere, mai ales când sunt probleme de bani, de dotare. Acum s-a dat "copy-paste" şi există o sintagmă "echipaje tip SMURD". În vechea lege nu era periculoasă această sintagmă pentru că ai un capitol întreg care reglementează activitatea SMURD. În actuala lege capitolul dispare, apare sintagma "tip SMURD" şi deja au apărut speculaţii gen "pot fi mai multe SMURD, poate fi un SMURD privat. Nu pot să înţeleg de ce s-a ajuns aici, doar decât că există cineva care vrea acces la fondurile publice.

Care va fi impactul pe resurse umane?
Resursele umane sunt limitate în sectorul de urgenţă la UPU, la SMURD şi la Ambulanţă. Avem o problemă, resursele umane fiind limitate. Când deschizi mai mulţi actori care să obţină bani de la stat, o să înceapă să taie din oameni, iar aceştia o să fie luaţi de diferite firme. Se vor slăbi atât sectorul public, cât şi cel privat. Va fi aceeaşi resursă, dar împrăştiată. Pierzând un număr din medici, UPU s-ar putea să nu mai poată asigura maşina de terapie intensivă a SMURD pentru că ei trebuie păstraţi în unitate. Dacă acum în Cluj aveţi două maşini de terapie intensivă mobilă, s-ar putea să ajungeţi la una sau la niciuna.

Care este situaţia deficitului de medici în sistemul de urgenţă?
În UPU a crescut numărul de medici cu 16%, din 2009 până 2011, cu nişte rezidenţi noi care nu au plecat din ţară. Chiar şi aşa, încă avem un deficit de 42%, după ultimul calcul făcut la sfârşitul anului trecut. S-ar putea ca în unităţile publice să crească deficitul şi să ajungem mai rău decât era în 2009.

Decorat de doi preşedinţi

Medicul născut în Damasc (Siria) a copilărit în Nablus (Palestina) şi a emigrat în 1981 în România. A urmat cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj şi s-a specializat la Târgu-Mureş şi Cluj în anestezie-terapie intensivă. În 1990 începe să pună bazele SMURD, prezent acum în 36 de judeţe. În 2007, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu l-a numit subsecretar de stat în MSP. În 2003 a fost decorat de Ion Iliescu cu Ordinul Naţional "Pentru Merit", iar în 2005 a primit de la Traian Băsescu aceeaşi distincţie. A demisionat în 10 ianuarie 2012 ca urmare a unor conflicte politice cauzate de criticile aduse reformei din sistemul sanitar.

Titus CRĂCIUN, Cristina PÎRVU