Festivalul geamgiilor revine la Cluj. Când și unde va avea loc

În satul clujean Bociu, situat la poalele Vlădesei, localitate ce păstrează urmele puternicei comunități de geamgii care exista aici odinioară, va avea loc, în perioada 27-28 iulie 2024, Festivalul Geamgiilor.

Evenimentul, aflat la a doua ediție, este organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCT), instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, împreună cu Primăria și Consiliul Local Mărgău, Parohia Ortodoxă Bociu și Parohia Greco-Catolică Bociu.

Festivalul va debuta sâmbătă, 27 iulie, la ora 17:00, cu un spectacol folcloric, intitulat „Tradiții clujene la Festivalul Geamgiilor”. Pe scenă vor urca „Mugurii tradițiilor clujene” din Zona de Munte a județului Cluj: Alexandra Ciota, Narcisa Pașcalău, Antonia Bogoș, Alexandra Crișan, Andruța Pavel, Adelina Pavel și Ana Maria Mariș. Totodată, vor evolua membrii Ansamblului Folcloric „Șoimii Carpaților” din Florești, precum și tinerii interpreți clujeni: Larisa Gurzău, Alesia Rus, Alexandru Crișan, Ștefan Suciu, Decebal Cîmpean, Ștefania Viorela Cotârlă, Dragoș Cîmpean, Paul Sâmbotelecan, Teodora Nan, Paula Roberta Pașca, Ariana Sandor, Denisa Giurgiu, Adela Burcă și Roxana Maria Pop. Cei prezenți se vor putea bucura și de interpreți consacrați.

A doua zi, duminică, de la ora 13:00, se va desfășura o paradă a portului popular. Manifestarea va continua cu un spectacol folcloric, susținut de Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj, dirijor Tudor Căucean, alături de Mirela Mănescu, Anca Branea, Daria Gâdea, Dan Gâdea - taragot, Mihaela Grindean, Andreea Ciupe, Arlesiana Agrijan, Ionuț Candrea, Ioana Petran, Dana Purcel, Raluca Pașcalău și Andrada Mariș. Pe scenă vor mai urca Grupul Tradițional „Păstrătorii Tradițiilor” din Răchițele, Ansamblul Folcloric „Cununa Apusenilor” din Gilău, dar și alți invitați.

Meseria de geamgiu era itinerantă, presupunând plecarea din sat spre mari orașe de dincolo de Carpați, cărând în spate tolba cu sticle, în căutarea clienților cărora să le fie schimbate geamurile sparte. Încovoiați de spate, căci tolba putea cântări până la 50 de kg, geamgiii au colindat zeci de ani țara în lung și-n lat pentru a-și câștiga existența.

În prezent, familii din comunitate se reîntorc în sat, de sărbători, și obișnuiesc să vorbească la masă în gumuțească cu copiii. Sunt conștiente de valoarea acestei particularități a zonei, care trebuie transmisă mai departe pentru ca limba să nu dispară odată cu ei.

În urma cercetărilor realizate în ultimii ani de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, satul Bociu se mândrește cu un titlu de Tezaur Uman Viu, desemnat în acest an de Ministerul Culturii, în cadrul Programului TEZAURE UMANE VII, ediția a XII-a. Este vorba despre geamgiul Ioan Goga. Plecat încă din adolescență cu geamuri prin țară, a dus numele satului, meseria de geamgiu și limbajul gumuțesc peste tot. Se întoarce anual în Bociu, de primăvara până toamna, pentru a lucra pământul și a susține comunitatea.

Satul Bociu are sub 100 de locuitori permanenți, dar numărul lor crește de primăvara, când geamgii locului se întorc. Astfel, de ani buni, Ioan Goga are o contribuție majoră în organizarea întâlnirilor estivale ale geamgiilor din Bociu, în cadrul cărora se vorbește gumuțeasca, cu scopul de a fi transmisă tinerilor ca element de identitate locală, și se transmit nepoților cunoștințele despre tăierea sticlei sau oglinzilor.