Horea, Cloșca și Crișan, comemorați la Cluj. 238 de ani de la moartea eroilor martiri

Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu din România, în parteneriat cu Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului organizează Marti, 28 februarie, ora 12.00, la Grupul statuar “ Horea, Cloșca și Crișan”, din fața clădirii Grand Hotel Napoca, ceremonia de comemorare a martirilor neamului românesc Horea, Cloșca și Crișan, la 238 de ani de când aceşti neînfricați eroi au fost executați prin tragere pe roată pentru că au luptat pentru eliberarea de sub tiranie a neamului lor.

Execuţia barbara a celor 3 conducatori ai răscoalei locuitorilor din Țara Moților, la ordinele guvernatorului Transilvaniei, baronul Brukenthal, a demonstrat dispretul si oprimarea la care românii transilvaneni erau supusi în propia țară. Urmașii acestor eroi și martiri suntem noi, cei de azi care-i omagiem și le pătrăm vie amintirea, așezându-i în Panteonul națiunii române.

Alături de reprezentanții filialelor din țară ale Societății Avram Iancu din România, la manifestarile comemorativevor participa reprezentanții Primăriei Cluj Napoca Consiliului Județean Cluj, Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Asociației Astra, Asociatie Cultul Eroilor “Regina Maria”, Asocietiei Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere, Fundatiei Carpatica, Asociației Concordia Transilvană și Societății culturale Bogdan Vodă.

Desfășurare comemorare:

1. Cuvânt de deschidere a manifestării susținut de Președintele Societății cultural-patriotice AVRAM IANCU din România, Tiberiu Groza
2. Intonarea Imnului de Stat al României
3. Te-deum pentru eroi susținut de Mitropolitul Andrei și un sobor de preoți
4. Depuneri de coroane și jerbe de flori, IMNUL EROILOR
5. Evocare istorică susținută de istoricul Tudor Salagean, directorul Muzeului Etnogragic al Transilvaniei si prof. Vladimir Bogoslavievici
6. Intonarea Imnului Societății AVRAM IANCU
7. Cintece patriotice prezentate de Grupul vocal-barbatesc CRAII MAGURII din Bucea
8. Distribuirea de colăcei, vin, apă si sucuri, participanților la manifestare

"Nu vom uita niciodata faptele și jertfa acestor eroi si martiri, luptători pentru dobândirea dreptății, demnităţii și libertății românilor transilvaneni", transmite Tiberiu Groza, președintele Societății cultural-patriotice AVRAM IANCU din România.

Cum au sfârșit Horea, Cloșca și Crișan

Răscoala din 1784, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă, potrivit Wikipedia. La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național. A izbucnit la 2 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat la sfârșitul lui decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.

Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni. Pasurile de trecere în Țara Românească și Moldova erau riguros supravegheate, ca nu cumva capii revoluției să fugă acolo. Guvernul din Viena a intervenit și la Constantinopol, pentru ca turcii să nu dea azil răsculaților transilvani. 

Prin trădare, la 27 decembrie 1784, de către pădurarul Anton Melzer din Abrud, Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorușetului din Munții Gilăului. Academicianul David Prodan amintește că, în momentul prinderii, „Horea scoase o mînă de hîrtii din sîn și le aruncă în flăcări. Țăranii, ocupați fiind cu legarea, nu le-au putut salva”. Este vorba despre țăranii Ștefan Trif și Nuțu Matieș, alături de alți 5 țărani care au participat la prinderea lui Horea. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan, vândut de nouă țărani din Cărpeniș, căpeteniile lor fiind preoții ortodocși din acel sat, tată și fiu (Popa Moise/ă și Popa Moise/ă cel Tânăr). Arestații au fost depuși la Alba Iulia.

S-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfășurarea răscoalei și pe cei trei conducători ai acesteia.

Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost supuși celei mai grele pedepse prevăzută de Constitutio Criminalis Theresiana, prin frângerea cu roată. În ziua de 28 februarie, orele 9:00, a început procesiunea execuției. Horea și Cloșca au fost transportați în două care separate, având alături până în momentul execuției pe preotul Rațiu din Maierii Bălgradului. Procesiunea era încadrată de un escadron de cavalerie de Toscana și aproximativ de 300 de pedestrași și husari. Pe Dealul Furcilor (astăzi Dealul lui Horea), în jurul podiumului amenajat, au fost aduși cu forța între 2.500-3.000 de iobagi români, câte trei tineri și trei bătrâni, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfășurat principalele evenimente ale răscoalei.

Execuția prin tragere pe roată s-a desfășurat după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloșca, care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul și după alte 8-9 lovituri și-a dat sufletul.

Conform sentinței, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părți și puse în țeapă în cele mai importante localități din comitatele Alba și Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Crișan a fost tratat în aceeași manieră.

Răsplata promisă și dată de împăratul de la Viena pentru cei care s-au implicat în prinderea conducătorilor răscoalei a fost imediată. Din lucrarea academicianului David Prodan, „Răscoala lui Horea“, volumul II, reiese că cei șapte țărani moți care i-au prins pe Horea și Cloșca urmau să primească 600 galbeni (n.r. monedă de aur) și să fie eliberați din iobăgie, iar pădurarul responsabil de planul prinderii 100 de galbeni. Premiați urmau să fie și țăranii români care l-au trădat pe Crișan, cu 30 de galbeni, dar și o medalie de aur pentru protopopul ortodox Iosif Adamovici și 70 de galbeni pentru cei care au participat de prinderea lui Crișan. „Dar pentru ca această recompensă să-și atingă în cel mai înalt grad scopul, se știe că împărțirea premiilor s-a efectuat cu solemnitatea necesară, în prezența mulțimii care se adună obișnuit în zilele de târg“, notează David Prodan.