Foto O biserică de lemn din Ardeal, construită pe vremea lui Horea, Cloșca și Crișan, deține zeci de icoane cu o valoare inestimabilă

O biserică de lemn din Ardeal, construită pe vremea lui Horea, Cloșca și Crișan, deține zeci de icoane cu o valoare inestimabilă
| Foto: enjoy hunedoara
O biserică de lemn din Ardeal, construită pe vremea lui Horea, Cloșca și Crișan, deține zeci de icoane de o valoare inestimabilă
O biserică de lemn din Ardeal, construită pe vremea lui Horea, Cloșca și Crișan, deține zeci de icoane de o valoare inestimabilă
O biserică de lemn din Ardeal, construită pe vremea lui Horea, Cloșca și Crișan, deține zeci de icoane de o valoare inestimabilă
O biserică de lemn din Ardeal, construită pe vremea lui Horea, Cloșca și Crișan, deține zeci de icoane de o valoare inestimabilă
O biserică de lemn din Ardeal, construită pe vremea lui Horea, Cloșca și Crișan, deține zeci de icoane de o valoare inestimabilă

O biserică din lemn veche de peste 200 de ani, aflată în regiunea Transilvaniei, este pe lista monumentelor istorice și deține o colecție impresionantă de icoane pe sticlă și lemn.

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Curechiu, comuna Bucureșci, județul Hunedoara, a fost construită în jurul anului 1785 și figurează pe lista monumentelor istorice.

Biserica cu hramul „Sf. Nicolae” din satul Curechiu are dimensiuni ample, un plan dreptunghiular, cu absida de răsărit decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Deasupra pronaosului se ridică o clopotniță impresionantă, cu dublu foișor. Atât acoperișul, cât și clopotnița și fleșa acesteia, sunt învelite în șiță.

Deasupra intrării în pronaos, către camera femeilor, peste un covor negru, este aşezat la loc de cinste un tablou cu chipurile celor trei comandanţi: Horea, Cloşca şi Crişan.

Pereții nu păstrează urme de pictură. Pictura tâmplei, inclusiv a registrului împărătesc, a fost realizată în anul 1788, în ea recunoscându-se penelul zugravului Popa Ioan din Deva.

Biserica a fost construită în anul 1780 din bârne de stejar. Bârnele din pereți au fost cioplite din bardă, lăsând între ele multe spații libere care au necesitat tencuirea pereților în exterior. Biserica este de tip sală, având o împărțire tipică: pronaos, naos, altar. Primele două spații au intrări directe din exterior prin uși joase, ce permit intrarea în edificiul de cult numai cu capul aplecat.

Prima cameră e destinată femeilor, iar cea de-a doua, în imediata apropiere a zonei altarului, e destinată bărbaților. În biserica bărbaților a existat un cor ce ulterior a fost dărâmat, astfel biserica devenind mai spațioasă și mai luminată. Biserica a fost inițial acoperită cu șindrilă ce treptat s-a deteriorat; în anul 1927 turnul a fost acoperit cu tablă, iar în 1965 și navei i-a fost schimbată învelit.

Biserica "Sfântul Nicolae" are zeci de icoane pe lemn și sticlă de o valoare inestimabilă

Biserica are cel mai valoros patrimoniu mobil dintre toate bisericile de lemn hunedorene, format din zeci de icoane pe lemn și sticlă de o valoare inestimabilă.

Din patrimoniul lăcașului făcuseră parte mai multe icoane mobile pe lemn (unele au aparținut vechilor biserici dezafectate din satele Bucureșci și Șesuri, fiind semnate de pictorii Constantin din Râșca, Ioan din Ardeu și Stan din Rășinari) și sticlă (provenite din centrele artistice de la Nicula și Laz); ușile impărătești au fost pictate în 1872.

Biserica a fost mutată de pe un deal alăturat pe locul pe care se află în prezent, putând fi observate în elementele structurale de lemn fostele decroșuri de îmbinări. Cu puțin timp în urmă biserica a fost trăsnită, paratrăsnetul dovedindu-se ineficient. Astfel biserica a fost cuprinsă de flăcări la interior; incendiul fiind depistat la timp, avariile au fost minore. A fost afectat peretele dintre naos și pronaos, iar o cruce de lemn aflată pe acest perete a fost ocolită de flăcări și de fum, rămânând intactă, conform Primăriei Comunei Bucuresci.

Mobilierul este original, precum și o serie de obiecte de cult valoroase. Deteriorat astăzi, registrul împărătesc al tâmplei este opera unui zugrav format în atmosfera artistică brâncoveneascaă sud-carpatică; iconostasul a fost renovat în secolul al XIX-lea. Decorul inițial, păstrat fragmentar din pricina văruirii suprafeței interioare a bârnelor, este asociat cu penelul zugravului Ioan Cuc din Lupșa (județul Alba). În 1919 ansamblul a fost supus intervenției pictorului George Zimon Pop.

Comenteaza