Lecţia maghiară: Ziua Clujului vs. Zilele Oraşului

Zile Oraşului şi Zilele Maghiare încap în oraş, cu condiţia ca acestea să producă valoare şi să pună umărul la proiectul Cluj-Napoca – Capitală Culturală Europeană, susţin istoricii clujeni.

O dată convenţională sau una istorică pentru sărbătorirea oraşului? Clujeni au apreciat că festivităţile maghiarilor recent încheiate şi concentrate în jurul zilei de 19 august când Clujul a fost ridicat la rang de oraş au fost mai interesante decât festivităţile autohtone cu manele. Administraţia locală spune că zilele dedicate oraşului organizate în luna mai s-au stabilit în urma unor consultări publice şi sunt adresate şi românilor şi maghiarilor. Istoricii clujeni afirmă că sărbătoarea maghiarilor a fost un eveniment extrem de reuşit şi este de bun augur ca în oraş să se organizeze cât mai multe sărbători, în fiecare lună din an, având în vedere dezideratul Capitală Culturală Europeană.

"În Roma se sărbătoreşte oraşul în 1 mai, fără nici o legătură cu un eveniment istoric. Oraşul a fost fondat undeva în 1 martie. Este normală şi o dată convenţională pentru oraganizarea unei sărbători a unui oraş. Ca istoric, la dezbaterile publice organizate de Primărie pentru a se stabili când este oportun să fie organizate Zilele Clujului m-am pronunţat pentru un interval care să includă ziua de 19 august când s-a obţinut statutul de oraş. Puţine oraşe au un document care să le ateste istoria. Practic, cu 19 august 1316, s-a marcat începutul libertăţilor oraşului. Prezenţa sau absenţa studenţilor n-ar trebui să dicteze sărbătoarea oraşului pentru că se pot organiza evenimente speciale pentru aceştia. Este un lucru foarte bun că Zilele Maghiare au fost concentrate în jurul datei de 19 august. Ediţia de anul acesta a fost de mare succes. Şi noi (Muzeul Etnografic - n.red.) am fost prezenţi. Cred că toţi clujenii autentici s-au solidarizat cu acest eveniment. Zilele oraşului serbate în luna mai nu s-au bucurat de acelaşi succes. Nici vremea nu a ţinut cu administraţia", a subliniat istoricul Tudor Sălăgean, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Acesta a adăugat că este interesant de urmărit în următorii ani cele două manifestări pentru a vedea exact care dintre ele reuşeşte să aducă mai multe evenimente de calitate pentru clujeni. Sălăgean a mai apreciat că două evenimente dedicate Clujului, ca oraş, nu dezbină comunitatea în români şi maghiari şi nici nu vor crea o concurenţă. "Primăria cu singuranţă se va implica mai mult şi în evenimentul iniţiat de comunitatea maghiară", a mai spus acesta.

Zilele Maghiare încheiate luni cu un foc de artificii care a marcat simbolic Ziua Ungariei au fost susţinute şi de administraţia locală. De alfel, viceprimarul de Cluj Ana Horvath a invitat toţi consilierii locali, dar şi pe clujeni încă de săptămâna trecută, la şedinţa de îndată din 17 august să participe la evenimente şi a mulţumit pentru sprijin celorlaţi oficiali din administraţia locală.

Primarul Clujului, Emil Boc, a declarat că fixarea datei pentru Zilele Oraşului s-a făcut înainte ca el să fie ales în fruntea municipiul. "Eu am găsit această dată - ultima săptămână din luna mai - pentru organizarea Zilelor Oraşului. Fiind o decizie a Consiliului Local, în consecinţă o voi respecta. Ambele manifestări, Zilele Oraşului şi Zilele Maghiare au fost organizate şi anul trecut", a spus Boc, adăugând că acest lucru este o dovadă de multiculturalism, pentru că se poate sărbători oraşului în mai multe perioade din an, într-un climat de înţelegere între români şi maghiari. "Nu este momentul să se dea altă interpretare celor două manifestări, nici să vorbim despre o concurenţă sau o dezbinare a comunităţii. Şi la Zilele Oraşului din luna mai s-a lucrat şi cu comunitatea maghiară şi aşa vom face şi în continuare", a menţionat edilul.

Cu toate acestea, exerciţiul de multiculturalism propus de grupul UDMR în şedinţa Consiliul Local din luna februarie ca Zilele Culturii Maghiare să apară pe lista manifestărilor importante sărbătorite în oraş - Zilele Municipiului, Ziua Naţională şi Revelionul 2012 - cu o alocare simbolică de 65.000 de lei, a fost unul fără succes, nefiind susţinut de capii PDL din fruntea oraşului. Amendamentul propus în acest sens nu a fost votat, principalul argument fiind legat de faptul că evenimentul este mai degrabă din sfera culturală şi va primi o alocare în momentul în care vor fi dezbătute alocările pentru cultură.

Iniţiativa comunităţii maghiare de a concentra sărbătoarea culturii proprii în jurul unei date istorice - la care Clujul a fost ridicat la rangul de oraş - a stârnit nemunărate reacţii de la citititori. Aceştia s-au contrat pe tema numelui oraşului - Koloszvar sau Napoca - dar au apreciat şi că evenimentul recent încheiat, Zilele Maghiare, a fost mult mai reuşit decât sărbătoarea din luna mai gândită de Primărie. "În loc să ne bucurăm de aspectul multicultural al Clujului, comentăm prostii. Festivităţile maghiarilor au fost mai plăcute şi mai interesante decât festivităţile noastre alături de manele. A fost o sărbătoare frumoasă şi eu unul, mă bucur că a ţinut o săptămână", a indicat unul dintre utilizatorii ziuadecj.ro, Cătă. "Atunci o să fie bine în Cluj când uităm de veninul şi toxinele celor 12 ani de funarisme, când ne asumăm istoria comună al oraşului, multiculturalismul, toleranţa, empatia socială, când ne dăm seama că acest oraş minunat este casa tuturor care se cheamă clujeni", a subliniat şi un alt comentator sub numele de utilizator Greg.

"Primăria a trebuit să ţină cont şi de alte condiţii, de management când a stabilit zilele oraşului în luna mai. Avea în vedere atragerea studenţilor şi câştigarea unui public mai mare. Faptul că comunitatea maghiară a hotărât să sărbătorească zilele culturii în jurul datei de 19 august a fost o decizie în completarea celei luate de primărie. Nu se crează concurenţă pentru că Clujul este un oraş mare şi este loc de mai multe sărbători. 100.000 de studenţi trebuie luaţi în considerare. Pentru imaginea unui oraş care vrea să fie Capitală Culturală Europeană este bine să existe sărbători şi în mai şi în august. De anul următor oricum primăria şi-a anunţat intenţia de a fi finanţator şi pentru Zilele Maghiare. Acum (cu schimbările politice de la alegerile locale - n.red.) nu a avut răgazul să ajungă la o decizie. Cu toate acestea a suportat focul de artificii de Ziua Ungariei din 20 august", a spus şi istoricul Lukacs Jozsef. Acesta a mai apreciat că singura competiţie care se va crea între cele două sărbători va fi legată de calitatea evenimentelor oferite clujenilor. "Deşi este un subiect sensibil când se vorbeşte la Cluj de români şi maghiari nu cred că pe viitor vom avem Zilele Românilor şi Zilele Maghiarilor. Cred că cele două evenimente se vor integra în programul Clujului pentru a deveni Capitală Culturală Europeană. Chiar discutam cu prietenii mei după ediţia Zilelor Maghiare din acest an care au avut foarte multe programe şi evenimente, dacă organizatorii vor reuşi şi anul următor să menţină la fel de sus manifestarea", a conchis Lukacs Jozsef.

De altfel, Hanns-Dietrich Schmidt, coordonatorul proiectului de Capitală Culturală Europenă al regiunii Essen/Ruhr în anul 2010 (a cărui firmă a fost angajată să facă consultanţă pentru Cluj) a recomadat Clujului să gândească un proiect care să valorifice nu doar atuurile oraşului, ci şi părţile întunecate. Germanul a apreciat că în acest fel Cluj-Napoca poate fi un oraş interesant şi ar avea şanse să devină Capitală Culturală Europeană. Strategul neamţ a mai apreciat că disensiunile etnice sesizate în oraş reprezintă o temă fascinantă pe care municipiul ar trebui să o valorifice.