Procesele de un deceniu dărâmă serele care alimentau cu legume Clujul comunist FOTO / VIDEO

Fostele sere unde se cultivau legume pentru aprozarele comuniste ale Clujului zac abandonate în cartierul Someşeni. Sunt administrate de o firmă de copiatoare iar litigiul pentru terenul de sub ele durează de aproape 10 ani.

Pe măsură ce te adânceşti în terenul de 22 de hectare unde funcţionau până în urmă cu 20 de ani serele din Someşeni peisajul e tot mai dezolant: în zecile de sere geamurile au fost sparte, structurile de rezistenţă sunt ruginite, drumurile sunt desfundate iar în răsaduri cresc bălării. Din 22 de hectare, doar 0,6 sunt acum funcţionale. Motivul - foştii proprietari, ale căror terenuri au fost luate cu japca de regimul comunist, şi le cer înapoi. Ligitiul durează de ani de zile, iar între timp, concesionarul care lucrează terenurile a pus investiţiile pe stand-by şi lucrează doar câteva sere, în aşteptarea deznodământului de la Tribunal.

Serele au fost concesionate de Roxer Grup Cluj de la Agenţia Domeniilor Statului, pentru o perioadă de 50 de ani. Inginerul Vasile Oargă e acum singurul, împreună cu doi paznici şi doi lucrători pe perioadă determinată, pe care-l mai puteţi găsi pe cele 22 de hectare de sere - împreună cu o firmă privată ce a închiriat o anexă. "Oamenii îşi cer acum pământurile înapoi", spune el. "Nu mai merită să investeşti nimic, iar să lucrezi serele rudimentar nu merită".

Vezi ce spune Vasile Oargă într-o declaraţie video

Olimpia Trif este unul dintre aceşti foşti proprietari. Nu mai puţin de 9 ani s-a judecat pentru teren şi nu ştie când va termina procesul. "Ne rugăm la Dumnezeu să se termine", spune ea. Trif cere înapoi 25 de ari de teren şi este cea care a deschis procesul în 2004 împotriva Legume - Fructe SA, cea care administra terenul până când acţiunile firmei să fie cumpărate de Roxer Grup. Ulterior în cauză s-au înscris şi alţi foşti proprietari, astfel că acum în cauză sunt reprezentate 15 familii. "Eu sunt cea care a deschis procesul în 2004", spune Trif pentru ziuadecj.ro. "Am aflat că s-a dat acest teren către Agenţia Domeniului Statului, urma să se concesioneze, proprietarii nu am fost consultaţi, aşa că am mers la doamna Stanca Gidro (foto-n.red.) şi am deschis procesul". "Vreau să termin acest proces, foarte mult m-am ocupat de el dar a durat mult", adaugă Trif. "S-au făcut expertize în 2007, 2009 şi 2011, pentru că au trebuit completări, judecătorii au pus anumite întrebări şi situaţia nu era clară". În plus, spune avocatul Gidro, procesul durează de 9 ani şi din cauza Roxer, "care a depus tot pe rând diverse acte". Gidro a câştigat procesul la Judecătorie, unde s-a cerut restuirea în natură a terenurilor, cu excepţia celui unde se află acum clădirea administrativă. „Acum suntem în recurs la Tribunal, toţi pârâţii au făcut recurs, şi o parte dintre reclamanţi, pentru amplasament", spune Gidro. Următorul termen a fost fixat pentru 24 aprilie. De aici, procesul se poate închide în câteva luni, anul viitor sau poate fi trimis înapoi la Judecătorie, pentru a fi rejudecat. Întrebat cât va mai dura procesul, Stanca Gidro spune „se poate întâmpla orice". Reprezentanţii Roxer nu au făcut niciun fel de comentarii asupra situaţiei în care se află serele. „Săptămâna viitoare putem vorbi, acum sunt plecat din ţară", acesta a fost singurul comentariu al proprietarului Doru Abrudan.

 

Serele din Someşeni, ce se întind pe 22 de hectare, au fost construite de Întreprinderea de Legume Fructe (ILF) Cluj în anii '80, erau neîncălzite şi aveau rolul de a asigura o parte din necesarul de legume proaspete pentru oraşul Cluj-Napoca. Erau, în timpul regimului comunist, singurele „sere reci" din judeţ, dar ILF Cluj mai avea solarii - acoperite cu folii plastice şi lângă Dej, iar sere încălzite funcţionau la Câmpia Turzii. „Serele din Someşeni au fost construite pe ideea că nu trebuie schimbată folia în fiecare an", explică purtătorul de cuvânt al Direcţiei Agricole Cluj, Iuliu Suătean (foto). Acesta a lucrat la ILF Cluj până în 2005 şi spune că, într-o economie capitalistă, serele din Someşeni nu ar fi viabile. „Aici se produceau legume pe sistem de solarii, în special roşii, şi ieşeam cu ele în piaţă când veneau deja oltenii de câmp, la un preţ de cost mult mai mic, pentru că nu aveau investiţiile de aici - înlocuit de sticle, întreţineri - pentru că aveau soare mai mult". Aceeaşi situaţie era şi în cazul serelor din Câmpia Turzii, care, deşi erau încălzite, ieşeau pe piaţă cu legume în acelaşi timp cu solariile din sudul ţării. „Atunci era un preţ unitar în toată ţara, degeaba le produceam şi ne costa 4 lei / kilogram şi să le vindem cu 3 lei", spune Suătean. În plus, adaugă el, a folosi sere în Cluj nu este o întreprindere viabilă acum. „Nu prea merg serele la noi", explică Suătean. „Cei care lucrează acum, Agroindustriala, au şansa că lucrează o suprafaţă mai mică şi vin o dată cu cei din sud în pieţe. Din punct de vedere al gustului pe piaţa Clujului nu au concurenţă - sunt proaspete, culese azi şi vândute mâine. Cele din sud au 4-5 zile de când au fost culese până când sunt vândute".

Singurele sere încălzite care funcţionează acum în judeţ aparţin Agroindustriala SA şi au o suprafaţă de 0,6 hectare.

Vezi cum arată acum serele: