Raportul Greenpeace România: Clujul, fruntaş la defrişările ilegale

Conform cercetării efectuate, în perioada analizată au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/ zi, în creștere de la 28 de cazuri/ zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/ zi la nivelul anului 2012.

Autoritățile au identificat, astfel, la nivel național, o cantitate de 1.011.892 metri cubi asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/ caz, în creștere de la 120.836 metri cubi în 2012 și 452.842 metri cubi în intervalul 2009-2011, informează Agerpres.ro.

Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt Argeș (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel național), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) și Mureș (3.351 cazuri, 7,36%. De altfel, județul Argeș a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de către autorități și în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri.

În schimb, ca volum de lemn tăiat ilegal, raportul Greenpeace România arată că județele Cluj, Alba și Maramureș sunt cele din care au dispărut cele mai mari cantități. În același timp, conform noii cercetări efectuate de Greenpeace asupra suprafeței acoperite cu păduri la nivel național, ritmul distrugerii acestora se menține la un nivel alarmant, de 3 hectare/oră.

La nivelul celor trei județe se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel național în perioada 2013-2014, județul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba - 23% și Maramureș - 18%.

În ceea ce privește prejudiciul, valoarea totală la nivel național, în intervalul analizat, a fost estimată de către autorități la 230.937.047 lei (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, județele Cluj, Alba și Maramureș prezintă cele mai mari valori medii, respectiv 70.189 lei prejudiciu/caz în Alba, 52.742 lei/caz în Cluj și 27.227 lei/caz în Maramureș. Astfel, cele trei județe totalizează 79% din prejudiciul cauzat.

Programul "Radarul pădurilor" a fost lansat în toamna anului trecut și este bazat pe un software instalat pe telefoane mobile prin care poate fi urmărită trasabilitatea lemnului. Acest software este instalat pe un smartphone înainte ca lemnul să plece din pădure, iar sistemul generează un cod unic, care este trecut pe avizul de însoțire a lemnului. Orice intrare în sistemul de urmărire a circulației lemnului va lăsa urme și nu va putea fi folosit de două ori același aviz.