RECOMANDARE Comuna Nokia s-a transformat în comuna broccoli

Pe lângă căpăţâni rotofeie de varză, buchete dolofane de conopidă şi tulpini de vinete, roşii sau fasole, sătenii din Jucu au început să cultive broccoli, legumă străină, pe placul multor orăşeni obsedaţi de hrana sănătoasă.

După ce Jucu "a ajuns pe harta Europei" în urma deciziei gigantului Nokia de a-şi amplasa o fabrică în comună, jucanii intră pe piaţă cu o noutate agricolă: au devenit cultivatori de broccoli. La piaţă, leguma verzulie se află la loc de frunte între celelalte legume de sezon şi vânzătorii atrag atenţia cu mândrie că toate sunt "de la Jucu, originale".

"Vreţi conopidă albă sau din cea verde? Avem aici broccoli proaspăt, de Jucu", spun adesea vânzătorii de legume din piaţa centrală a Clujului. Dacă până nu demult comuna clujeană era vestită pentru fabrica de telefoane Nokia, care a dat aripi economiei locale, pentru clujenii care mănâncă "bio" Jucu începe să însemne broccoli. Alimentul minune se găseşte din belşug în Piaţa Mihai Viteazul, la preţuri cu câţiva lei mai mari decât conopida. "Am cultivat prima dată în urmă cu vreo şase ani. Venea lumea şi întreba dacă nu avem broccoli. Am căutat în cărţi despre zarzavaturi să vedem ce este şi ne-am dat seama că ar merge şi la noi. Se spune că e bună anti-cancer", a explicat Elena Cherecheş, vânzătoare la un stand dominat de leguma cea nouă.

La început producătorii din Jucu nu iroseau prea multe resurse pentru broccoli, pentru că leguma ciudată nu avea prea mare mare căutare, însă cu timpul clujenii s-au documentat din reviste cu profil naturist şi emisiuni culinare şi scot bani mai mulţi din buzunar pentru a duce acasă câte un buchet-două. Mai mult, cumpărătorii se uită cu mirare la cei care încă mai întreabă cum se prepară minunea. "Dacă ne iau că oare cum se face, e clar că nu ştiu despre ce e vorba, nu îi cunosc beneficiile", punctează vecina de tarabă a femeii. "Contează mult pentru cumpărători faptul că broccoli este produs în Jucu. Pe lângă asta, clujenii ştiu că şi la conopidă, castraveţi şi celelalte nu folosim îngrăşăminte chimice", a precizat vânzătoarea. Nici unul din cei aproximativ 10 producători de broccoli din Jucu nu vinde însă exclusiv această legumă. "Nu ar renta, asta e sigur, pentru că la noi nu mănâncă lumea aşa sănătos ca în filme. Totuşi, pe lângă celelalte şi la un preţ mai mare este o afacere bunicică", a apreciat femeia. "Foarte mult îmi place broccoli de la Jucu. Pentru noi contează mult că vin la piaţă legume proaspete, după ce toată iarna am cumpărat de la supermarket. Ne-am bucurat că se cultivă, în sfârşit, broccoli şi la noi. La mine în familie nu îl consumăm ca medicament, ci îl mâncăm, pur şi simplu. Facem supă-cremă, îl gătim la aburi sau ca garnitură. E sănătos, are multe vitamine şi fier", declară o pensionară din piaţă.

Pentru localnicii din Jucu, cei care muncesc zilnic la câmp, grija cea mare este acum vremea care "s-a întors cu susul în jos". "De câţiva ani nu se mai fac ardeii ca altădată. Ba plouă prea mult, ba e un soare care pârleşte tot. Nu ştim ce să mai facem", se plânge Cornel Cherecheş, soţul vânzătoarei din piaţă. "Avem clienţi în piaţă care vin mereu după broccoli, dar numai la Cluj, la Gherla nu a mers. Unii o mănâncă în stare crudă, fără să o fiarbă măcar. Mai fac o salată la copii, au tot felul de reţete", se miră omul. Trendul a prins în comună, mulţi şi-au pus şi ei broccoli în grădină, însă au renunţat la îndeletnicirea de agricultor când nu a mai rentat. Deşi e clar că e "la modă", leguma nu prea se găseşte în oalele gospodinelor de la Jucu. "Consumăm şi noi, dar nu prea mult. Am un băiat la Chicago, care mereu cere broccoli. Insistă să îi punem peste iarnă la congelator, acolo le place", explică săteanul.

Necazurile agricultorilor: chirii prea mari şi piaţă slabă de desfacere

Pensionat de două decenii din armată, Cornel Cherecheş a pus pe roate o afacere din care a reuşit să îşi construiască o casă, însă nu e prea entuziasmat când vorbeşte de agricultură. "Sunt tineri care ar vrea să vină din ţările unde au plecat, să cultive pământul acasă, dar au nevoie de bani pentru asta. Trebuie să investeşti într-o instalaţie de irigat, semniţele de conopidă costă 220 de lei pentru 1.000 de boabe. Când am venit era plin Jucu de culturi de legume, acum mai vezi şi porumb, dar şi multe bălării", spune clujeanul, cu năduf. Necazul cel mare este desfacerea produselor, "e mai uşor să produci decât să vinzi". "Chiria în Piaţa Leul ne omoară. Costă 200 de euro 1 mp lunar şi la o maşină de legume ai nevoie de 2-3 mp", se plânge producătorul.

 

Material publicat în 12 iulie 2011. Vezi la acest link şi o galerie foto