SRI nu neagă acoperiții din presă: Ne comportăm ca toate serviciile
"Binomul" şi "Câmpul tactic"
Acuzaţiile repetate legate de implicarea SRI în Justiţie, urmărirea penală, dar şi existenţa unui "câmp tactic" sau a Binomului SRI-DNA care ar controla evoluţia dosarelor, se regăsesc în mai multe declaraţii de presă. Iar aici este vorba inclusiv de oameni din sistem.
Daniel Dragomir, fostul colonel SRI, spunea în urmă cu câteva zile că politicieni, oameni de afaceri sau jurnalişti au fost interceptaţi pe mandate de siguranţă naţională, timp de cinci ani, după care Laura Codruţa Kovesi, cea care a semnat mandatele, le-a cerut la DNA odată cu mutarea ei.
"În 2009-2013, mai mulţi oamenii de afaceri, politicieni, oameni din societatea civilă şi media au fost interceptări pe mandate de siguranţă naţionale pentru activităţi conexe activităţilor teroriste. Repet, oameni politici, de afaceri şi jurnalişti au fost interceptaţi timp de 5 ani continuu, invocându-se chestiuni conexe activităţilor teroriste. Mai mult, toate aceste mandate au fost aprobate, avizate şi transmise de fosta şefă a Parchetului General, doamna Kovesi. În 2014, mandatele se obţin 6 luni, după care se pot prelungi 3 luni, s-au obtinut mandate succesive", a declarat Daniel Dragomir, fostul colonel SRI, la România TV .
Răspunsul SRI:
Referitor la colaborarea SRI-DNA, vrem să precizăm foarte clar că SRI nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale. Are însă obligaţia legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unor infracţiuni. Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanţelor de judecată, la orice nivel. Pe de altă parte, ofiţerii SRI pot efectua acte de cercetare penală doar în situaţii strict determinate prin lege, respectiv în cazul infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, dar numai sub supravegherea procurorului. Ca atare, până la decizia CCR, din martie 2016, a existat o cooperare între ofiţerii de informaţii şi procurori, dar ea s-a desfăşurat cu stricta respectare a legislaţiei în vigoare, într-un cadru instituţional statuat.În faza de judecată, Serviciul are obligaţia de a prezenta şi preda instanţei, la solicitarea acesteia, orice obiect sau înscris ce poate servi ca mijloc de probă, cu asigurarea păstrării secretului de stat. Obiectivele cooperării erau schimbul de informaţii relevante şi utile, precum şi asigurarea îndeplinirii atribuţiilor ce reveneau PICCJ în vederea punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică. Cooperarea Serviciului cu organele judiciare reprezintă o îndeplinire, de către ambele părţi, a obligaţiei legale de a-şi acorda reciproc sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, şi nu o imixtiune în independenţa justiţiei sau a magistraţilor.
Rechizitoriile şi "culoarul" SRI din Justiţie
Nu au fost însă singurele acuzaţii. Dragomir afirma că ofiţerii SRI erau cei care creau un "culoar" în Justiţie, şi anume ei se ocupau de rechizitorii, alegeau judecătorii şi asigurau sentinţa dorită.
"Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau şi le trimiteau în instanţă, în speranţa că onor câmpul tactic se va ocupa în continuare pentru a asigura culoarele necesare pentru asigurarea condamnării. (...)Se trimiteau bileţele, prin mesageri anume desemnaţi către judecători anume desemnaţi", a mai spus Dragomir.
Răspunsul SRI:
SRI nu a determinat şi nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal.În faza de debut a urmăririi penale, conform legislatiei , SRI este obligat să aibă următorul aport:: transmiterea de informări cu privire la săvârşirea de fapte penale; acordarea de sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmărire penală, prin punerea de îndată la dispoziţia acestora a datelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu săvârşirea de infracţiuni. Ca atare, vă asigurăm că nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii.
Despre implicarea Serviciului în arestări, se menţionează că "SRI a instituit principiul toleranţei zero faţă de orice abuz sau abatere de la lege şi conduita profesională".
Acoperiţii din Justiţie şi politică
O altă acuzaţie este cea legată de acoperiţii Justiţie şi politică.
"Implicarea în zona politică, e o chestiune ilegală. Pe unii i-am întâlnit intrând sau ieşind din biroul lui Florian Coldea. Existenţa lor e o chestiune clasificată, singura instanţa care poate să facă lumină este o comisie parlamentară. (...) Erau relaţii personale între judecători şi ofiţeri care erau implicaţi în câmpul tactic, relaţii dezvoltate în timp, spre exemplu generalul Dumbravă sprijinea judecătorii să ajungă în poziţii. Al doilea caz, pe bază de şantaj, cum ar fi fost arhiva SIPA şi în al treilea rând al ofiţerilor acoperiţi în Justiţie. Când vorbim de ofiţeri acoperiţi între procurori şi judecători se încalcă grav Constituţia", a declarat Daniel Dragomir,
Răspunsul SRI:
SRI respectă cu stricteţe normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de magistrat cu alte funcţii publice sau private, respectiv interdicţia de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor magistraţilor completate anual. Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicţiilor, ca atare orice altă speculaţie este falsă.
Răspunsul SRI legat de colaboratorii din politică.
SRI nu întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale. Personalul Serviciului Român de Informaţii nu poate face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu poate fi folosit în scopuri politice (art.36 din Legea nr.14/1992). Concluzionând, SRI a respectat legea şi nu a avut acoperiţi în domeniile în care cadrul legal a instituit o asemenea interdicţie.
SRI nu neagă acoperiţii din presă
Daniel Dragomir a vorbit şi despre acoperiţii din mass media: "Sunt trei zone ale căror abordare a condus la chestiunea abuzurilor. În primul rând acoperiţii în media şi interesele tot mai mari ale conducerii Serviciului pe zona de media. În zona acoperiţilor din media, orice serviciu are astfel de tehnici. Era interesant că un jurnalist mergea şi îi lua un interviu lui Osama bin Laden şi aducea o cunoaştere foarte mare despre o situaţie, însă în cazul nostru...un ofiţer acoperit din media care desfăşoară activitatea pe securitate naţională, este cu totul diferit faţă de un ofiţer acoperit din media care primeşte pe mailuri rechizitorii sau documente nepublice şi are un singur ordin: să îl facă pe acel om ca pe cel mai mare infractor".
SRI nu infirmă însă că are acoperiţi din presă.
Răspunsul SRI:
SRI a afirmat public în repetate rânduri că serviciul de informaţii se comportă după aceleaşi norme ale muncii de informaţii ca toate serviciile partenere, utilizând surse secrete umane, inclusiv acoperite, în toate domeniile de interes pentru siguranţa naţională, cu stricta respectare a legii.
Folosirea mandatelor de terorism în alte scopuri
Un alt capitol este cel al folosirii mandatelor de terorism în alte scopuri.
„În martie 214, doamna Kovesi face o solicitare către Înalta Curte , cu şapca de şef al DNA, şi cere aceste mandate, pentru a-i rezolva pe aceştia oameni, nu din perspectiva terorismului, ci a corupţiei. (...) Şefa DNA solicită aşadar după cinci ani de la momentul când semnase pentru aceste mandate şi prelungirea lor, chiar dacă în acea perioadă nu a văzut că e ceva important, dacă era ceva de corupţie nu l-a sesizat pe domnul Morar (n.r.: procuror şef al DNA în acea perioadă)?", a mai spus fostul colonel SRI.
Răspunsul SRI:
În privinţa modului în care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire şi combatere a terorismului precizăm ferm că nici o astfel de informaţie nu a fost valorificată de către DNA. Fondul informativ strict de securitate naţională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT şi a beneficiarilor legali abilitaţi să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România din categoria declarării ca persoane indezirabile, interzicerea intrării în ţară, neacordarea vizei române, neacordarea/retragerea cetăţeniei române, neacordarea unei forme de protecţie în România.
