Statul, obligat să-l despăgubească pe fiul lui Uioreanu
Potrivit avocatului care s-a ocupat de demersurile făcute la CEDO privind plângerea lui Alexandru Uioreanu, Lucian Criste, Curtea a comunicat decizia în baza căreia statul român recunoaşte că lui Alexandru Uioreanu i-au fost încălcate drepturile omului, urmând ca în termen de trei luni să îi plătească tânărului despăgubiri de 3.000 de euro.
"În 11 februarie, CEDO a luat la cunoştinţă declaraţiile părţilor privind plângerea făcută de noi, iar săptămâna trecută ni s-a adus la cunoştinţă decizia potrivit căreia statul român se obligă să plătească despăgubiri în valoare de 3.000 de euro. Aceste despăgubiri vor fi plătite în termen de trei luni de la comunicarea deciziei. În acest caz nu vorbim de o sentinţă obligatorie impusă de CEDO, ci de o înţelegere amiabilă.
Având în vedere că CEDO e copleşită de astfel de plângeri, cum e a noastră, privind condiţiile din arestul preventiv, mai exact transportul deţinuţilor în timpul perioadei de arest, procedura a fost adaptată şi Curtea a propus o împăcare amiabilă. Adică, statul recunoaşte că reclamantului i-a fost încălcat articolul 3 din Convenţia privind Drepturile Omului şi ambele părţi sunt de acord cu despăgubirile stabilite de CEDO", a declarat, pentru Mediafax, Lucian Criste.
Avocatul a mai precizat că demersurile la CEDO au fost începute în ianuarie 2014 şi că Alexandru Uioreanu, clientul său, s-a plâns de condiţiile în care a fost transportat, când era arestat preventiv pentru trafic de droguri, de la Cluj la Bucureşti, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde avea termen în proces.
"Condiţiile în care sunt transportaţi deţinuţii sunt inumane şi, din această cauză, mulţi inculpaţi refuză să se prezinte în faţa Înaltei Curţi. Plângerea noastră a avut ca obiect tocmai un astfel de transport când clientul meu a fost cazat peste noapte în Penitenciarul Aiud în camere de tranzit. În aceste camere de tranzit condiţiile sunt cum nu se poate mai proaste, de multe ori condamnaţii definitiv sunt cazaţi în acelaşi loc cu persoanele arestate preventiv, deci România nu are remedii interne la astfel de probleme", a mai declarat Criste.
Alexandru Uioreanu, fiul fostului preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu, a fost condamnat în iunie 2014, de instanţa supremă la opt luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de droguri, decizia fiind definitivă. Iniţial, Curtea de Apel Cluj a hotărât, în 13 septembrie 2013, condamnarea lui Alexandru Uioreanu la o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să schimbe sentinţa.
În acelaşi dosar au fost condamnaţi şi fraţii Ferenc Nagy şi Gyongyver Nagy, cei care, spuneau anchetatorii, aduceau drogurile din Ungaria. Primul dintre ei a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce al doilea a primit o pedeapsă de doi ani şi patru luni, tot cu suspendare. Alexandru Uioreanu a fost ridicat de anchetatori în 19 decembrie 2012, fiind acuzat de trafic de droguri, şi a fost reţinut de procurorii DIICOT - Structura Teritorială Cluj.
Fiul lui Horea Uioreanu a fost suspectat că ar fi vândut haşiş în unităţi de învăţământ. Ulterior, a fost arestat preventiv, alături de alte două persoane cercetate în acelaşi dosar, de Tribunalul Cluj. Instanţa arăta în motivarea sentinţei că "Alexandru Uioreanu a recunoscut cu sinceritate învinuirea adusă, declarând că este consumator de droguri de risc şi, în acest context, în cursul anului 2012, în mod frecvent a oferit cu titlu gratuit sau contra cost droguri de risc către mai multe persoane".
În 3 ianuarie 2013, Tribunalul Cluj a prelungit cu 20 de zile mandatul de arestare emis pe numele acestuia, însă în 11 ianuarie 2013 a admis cererea de eliberare pe cauţiune a lui Alexandru Uioreanu, cauţiunea fiind stabilită la 10.000 de lei. Decizia a fost contestată de procurori, iar Curtea de Apel Cluj a admis recursul, astfel că Uioreanu nu a fost atunci eliberat. La sfârşitul lunii ianuarie 2012, Alexandru Uioreanu a fost eliberat din arest.
În 23 ianuarie 2013, Alexandru Uioreanu a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, iar în 27 martie 2013 a fost condamnat de Tribunalul Cluj la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de droguri. Sentinţa a fost atacată cu apel atât de Uioreanu, cât şi de procurorii DIICOT Cluj.
În 12 iulie 2013, Curtea de Apel Cluj a dispus înlocuirea măsurii interdicţiei de a părăsi ţara dată în cazul lui Alexandru Uioreanu cu cea a arestării preventive. Decizia Curţii de Apel Cluj a fost contestată de Alexandru Uioreanu la instanţa supremă, astfel că măsura arestării preventive nu a fost pusă atunci în executare.
În 25 iulie 2013, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins ca nefondat recursul lui Alexandru Uioreanu şi au dispus înlocuirea măsurii interdicţiei de a părăsi ţara cu cea a arestării preventive, astfel că Uioreanu a fost arestat din nou. Tatăl lui Alexandru, Horea Uioreanu, este judecat pentru fapte de corupţie, alături de oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, toţi trei fiind puşi sub control judiciar.
În 23 iunie 2014, Horea Uioreanu, fostul preşedinte al CJ Cluj, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv şapte acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (două acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.
Procesul de corupţie în care unul din inculpaţi este Horea Uioreanu a început, în 2 martie, la Tribunalul Cluj, după nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată.