Dezvăluire îngrijorătoare: 3 din 4 piloți europeni recunosc că au ațipit la manșă în timpul zborului

Trei din patru piloți europeni au avut cel puțin un episod de microsomn în cockpit, iar aproape un sfert recunosc că obișnuiesc să zboare chiar dacă sunt prea obosiți.

Potrivit unui sondaj realizat în august de Asociația Europeană a Piloților de Cabină (European Cockpit Association – ECA), 24% dintre piloți au declarat că, în mod obișnuit, continuă să zboare în loc să se declare inapți din cauza oboselii. Alți 16,8% spun că aleg să își ia concediu medical în astfel de situații.

Îngrijorător este faptul că aproximativ 75% dintre respondenți au declarat că au experimentat cel puțin un episod de microsomn în timpul operării unei aeronave, în cele patru săptămâni anterioare sondajului.

Microsomnul reprezintă un episod foarte scurt și involuntar de somn, în care o persoană își pierde temporar starea de vigilență, ceea ce afectează capacitatea de reacție și luarea deciziilor.

Doar unul din trei piloți a declarat că, de obicei, se declară inapt pentru serviciu atunci când sunt obosiți. Jumătate dintre aceștia au recunoscut că au operat un zbor în cele trei luni anterioare sondajului, când ar fi trebuit să se declare prea obosiți pentru a zbura, scrie The Guardian.

Jumătate dintre respondenți au declarat că se tem de consecințe negative din partea conducerii dacă raportează că oboseala îi face inapți pentru zbor. În plus, doar 11,9% au spus că au încredere în sistemul de raportare a oboselii implementat de compania aeriană pentru care lucrează.

Piloții care lucrează pentru companii aeriene cu sediul în Irlanda și Malta s-au numărat printre cei mai predispuși să se teamă de represalii din partea conducerii și cei mai puțin predispuși să aibă încredere în sistemele de raportare.

Proporția piloților care au declarat că ar zbura atunci când sunt obosiți a fost mai mare în Spania, Irlanda și Franța . Doi din cinci piloți care lucrează pentru companii aeriene cu sediul în Spania și o treime dintre cei care lucrează pentru companii aeriene cu sediul în Irlanda și Franța au declarat că zboară de obicei atunci când sunt obosiți. Aceasta se compară cu doar unul din 10 piloți care zboară pentru o companie aeriană cu sediul în Regatul Unit.

Doar 15,6% dintre piloții companiilor aeriene low-cost au considerat că aeriană lor gestionează bine riscurile legate de oboseală, comparativ cu 18,6% la operatorii ACMI sau de leasing cu echipaj – companii care furnizează aeronave, echipaje, servicii de întreținere și asigurări altor companii aeriene.

Căpitanul Tanja Harter, președinta European Cockpit Association, a avertizat că responsabilitatea gestionării oboselii nu poate fi lăsată exclusiv în seama piloților aflați la comenzile aeronavelor.

„Nu putem lăsa acest lucru în seama noastră, a piloților, în timp ce suntem în zbor și se așteaptă să-i aducem în siguranță pe pasageri la destinație”, a spus ea.

Aceasta a îndemnat Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației să întărească regulile de gestionare a oboselii și să se asigure că companiile aeriene respectă cerințele privind raportarea fără sancțiuni și utilizarea corectă a discreției comandantului.

„A aștepta încă câțiva ani pentru a descoperi că nimic nu s-a schimbat, nu este o opțiune”, a spus Harter.

Ian Holder, director în cadrul companiei de consultanță pentru siguranță aviatică Baines Simmons, a precizat că studiul reflectă experiențele declarate de piloți, nu o măsurare directă a accidentelor sau incidentelor de zbor. 

În Europa, regimul de lucru al unui pilot de avion este strict reglementat de autoritățile aeronautice pentru a preveni oboseala și a garanta siguranța zborului. 

Timpul de serviciu de zbor - de la prezentarea la aeroport și până la finalul ultimului zbor, este de maximum 13 ore într-o perioadă de 24 de ore consecutive, putând fi extins în anumite condiții sau redus în funcție de numărul de decolări/aterizări.

Între două ture de serviciu, pilotul are dreptul la o perioadă obligatorie de odihnă, de regulă cel puțin egală cu timpul de lucru anterior sau de minimum 10-12 ore, potrivit reglementărillor oficiale de siguranță aeronautică aplicate la nivel european (EASA) și internațional.