Turismul de sărbători, înjumătăţit la Cluj

Dacă până în anii trecuţi turiştii luau cu asalt satele clujene care îşi valorifică tradiţiile populare, din 2009 încoace numărul lor a scăzut cu mai mult de jumătate.

Criza a redus interesul străinilor care veneau din Ungaria, Austria sau Franţa ca să ia parte la Pomana Porcului, la călătoriile cu sania pe dealurile Mărişelului sau ca să îşi petreacă Revelionul la munte.

Zonele montane cu peisaje de vis din satele Clujului, precum şi tradiţiile populare care au supravieţuit secole de-a rândul atrăgeau ca un magnet un număr mare de turişti din sudul ţării, dar şi din ţări ca Ungaria, Germania, Austria, Olanda, Franţa sau Danemarca. Sâncraiu, comună vestită pentru zecile de pensiuni care au înflorit în zonă, era un adevărat exemplu în acest sens. Pe lângă weekend-urile cu program de vizitare a Văii Stanciului, a cascadei “Vălul Miresei” sau a Pietrelor Albe, oaspeţii comunei veneau pe întrecute să ia parte la evenimente ca Balul Strugurilor, Festivalul Măceşelor, Târgul de Toamnă de la Negreni şi apoi la cele de iarnă. “Până acum doi ani, încă din septembrie erau rezervate toate locurile la pensiuni pentru Revelion. Acum mai avem multe locuri libere, ne-a scăzut numărul de turişti cu 60%. Criza afectează puternic şi domeniul nostru”, a declarat Vincze Kecskes Istvan, managerul Agenţiei de turism rural Davincze din Sâncraiu.

Alt obicei atractiv al zonei este Pomana Porcului. “Chiar de sâmbătă avem un grup de turişti din Cluj care vor lua parte la tăierea porcului. Clujenii sunt obişnuiţi cu obiceiul acesta, însă alţii, străinii mai ales, sunt mai sensibili. Unii nu iau parte la acţiune decât după ce este tăiat, alţii participă la prinderea şi omorârea animalului”, a povestit Vincze. “Le place foarte mult tuturor, mai ales după un păhărel de pălincă”, adaugă coordonatorul pensiunilor din Sâncraiu. Tăierea porcului are loc o dată pe săptămână şi, la cererea oaspeţilor, poate fi organizată şi după Anul Nou, în ianuarie şi februarie. Musafirii au parte de excursii, sunt plimbaţi cu sania la obiectivele din zonă, iar la masă asistă la spectacole cu muzică şi dansuri tradiţionale maghiare. Momentul era savurat de turiştii francezi şi danezi care însă în acest an nu şi-au mai făcut apariţia decât foarte puţin.

“Cei din Danemarca veneau la noi de patru-cinci ori pe an, acum abia au venit o dată”, s-a plans managerul. “De Crăciun nu organizăm nimic, preferăm să stăm cu familia, nu să fim gazde”, a precizat Vincze Kecskes Istvan. Sâncrăienii încă aşteaptă oaspeţi pentru oferta de Revelion, în care cu 200 de euro turiştii au parte de cazare pentru patru nopţi, cu masa asigurată şi plimbări cu sania sau căruţa. “Ne descurcăm cum putem, bărbaţii au meserii, mai lucrează şi în altă parte, iar femeile se ocupă de agricultură şi de pensiune”, a spus Vincze.

Proprietarii de pensiuni de la Mărişel sunt şi ei îngrijoraţi. Comuna din vârf de munte a reuşit să aibă în această iarnă doar 30% din numărul de turişti pe care îi aveau în mod obişnuit. “Abia de azi (vineri - n. red.), de la prima zăpadă, începe lumea să se intereseze de oferta pensiunilor. Acum doi ani nici vorbă să mai fi avut locuri pentru Revelion la început de decembrie. Acum mai avem multe locuri libere”, a explicat Traian Mariş, primarul comunei. Şi aici turiştii pot să se plimbe cu sania sau căruţa trasă de cai prin peisajele de poveste din apropiere. Tariful acestora este de 20-50 de lei pe oră. Altă atracţie a locului sunt bucatele tradiţionale preparate “proaspete, naturale şi ecologice”, gătite de bucătăresele din Mărişel. Petrecerile de Revelion au loc în cadrul pensiunilor sau la Căminul Cultural.

Gazdele din Beliş nu se plâng

Comuna Beliş stă mai bine în privinţa rezervărilor pentru Revelion. “La noi la pensiune este rezervat în proporţie de 100%. Am făcut reduceri de 10-20% din preţul iniţial”, a declarat Ileana Crainic, manager al unei pensiuni din Beliş. Unităţile din zonă ar avea clienţi pentru Anul Nou pentru 90% din capacitate, conform informaţiilor oferite de Crainic.