"Cum îndrăznești să-mi spui asta?”. Laura Codruța Kövesi a dezvăluit presiunile din Comisia Europeană

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, avertizează că principalul obstacol în protejarea banilor Uniunii Europene nu îl reprezintă doar rețelele infracționale, ci chiar rezistența politică și instituțională din interiorul blocului comunitar.

Într-un interviu acordat Euractiv, Kövesi a declarat că cea mai mare provocare din mandatul său la conducerea Parchetul European nu a fost înființarea unei instituții independente, ci acceptarea reală a acestei independențe de către statele și instituțiile UE. Ea a descris drept „obositoare” tendința de a „îndulci, întârzia și birocratiza” acțiunile împotriva fraudei și corupției.

Procurorul-șef european a relatat că un oficial de rang înalt din Comisia Europeană i-ar fi cerut să își tempereze declarațiile publice privind amploarea fraudelor descoperite.

„Suntem independenți. Și dacă există un caz, este mandatul nostru să investigăm”, a replicat Kövesi, conform Mediafax.

Ea a criticat și eficiența mecanismelor existente în UE, afirmând că, deși există numeroase structuri de control și audit, acestea nu funcționează întotdeauna în practică. „Ajungi să realizezi că nimeni nu face cu adevărat ceea ce ar trebui să facă”, a spus aceasta.

Un exemplu relevant este cazul din Grecia, unde ancheta EPPO privind utilizarea fondurilor europene pentru siguranța feroviară, în urma accidentului de la Tempi din 2022, soldat cu 57 de morți, s-a lovit de imunitatea politică prevăzută de Constituție. Potrivit lui Kövesi, această situație împiedică stabilirea faptelor și a responsabilităților, iar modificările legislative nu pot fi aplicate retroactiv.

Șefa EPPO a vorbit și despre tensiunile cu Curtea Europeană de Conturi, care ar fi opus rezistență în unele investigații privind cheltuirea fondurilor europene. Un dosar legat de fostul președinte al instituției, Klaus-Heiner Lehne, se află încă pe rolul instanței supreme a UE.

În plus, lipsa resurselor din statele membre reprezintă un obstacol major. Kövesi a dat exemplul Belgia, unde EPPO a început activitatea cu doar doi procurori delegați, deși necesarul era de cel puțin opt, adesea fără sprijin polițienesc adecvat.

Pe lângă aceste dificultăți, instituția se confruntă tot mai frecvent cu campanii de dezinformare și atacuri personale, în special în dosarele sensibile. Kövesi respinge criticile privind presupusa agresivitate a EPPO, argumentând că standardele trebuie să fie mai ridicate pentru cei aflați în funcții publice importante.

„Dacă ascunzi murdăria sub preș, nu devii mai credibil. Cu cât funcția este mai înaltă în UE, cu atât standardele ar trebui să fie mai ridicate”, a declarat aceasta.

La final de mandat, Kövesi atrage atenția că problema este una sistemică, nu ține doar de persoane sau cazuri izolate. „Numele nu contează. Ceea ce contează este că această mentalitate există. Asta este problema”, a conchis șefa Parchetului European.