70% dintre restaurantele din Cluj-Napoca sunt la un pas de FALIMENT

Clujul a ajuns la un plafon psihologic al prețurilor!

În cadrul proiectului FORUM ZCJ, ZIUA DE CLUJ îi invită pe toți autorii să împărtășească publicului nostru viziunea lor asupra evenimentelor curente și să abordeze teme actuale de dezbatere din domenii relevante pentru societate, fie că vorbim de politică, economie, istorie, cultură, artă, sport, sociologie, psihologie, arhitectură, urbanism sau orice alt domeniu în care dezbaterea poate conduce la progres și la o mai bună înțelegere a lumii în care trăim.

Dacă sunteți specialist sau dacă stăpâniți foarte bine domeniul despre care scrieți și dacă doriți să participați la acest proiect, prin care ne propunem să construim un forum public de dezbatere, trimiteți articolele dvs. pe adresa de mail forum(at)zcj.ro. Ele vor fi publicate pe www.zcj.ro cu condiția să respecte cerințele de mai sus și să mențină dezbaterea și limbajul în limitele decenței și eleganței.

Călătoream din București spre Cluj, când m-am întâlnit cu un partener de business, cu care am dezvoltat acest subiect.

Uite cum se vede atat din partea consumatorului cât și din partea propritarului de restaurant (știu că este tratat pe larg, dar fiecare propoziție este o informație valoroasă):

În luna ianuarie s-a înregistrat o scădere medie a vânzărilor de aproximativ 27% iar cele mai afectate au fost restaurantele mari, cu peste 100 de locuri. Nu vorbim doar despre mai puțini clienți, pentru că scăderea traficului a fost în multe cazuri în jur de 10%, ci despre faptul că OAMENII AU CHELTUIT MAI PUȚIN!!!

Dacă un restaurant avea 1.000 de clienți și încasa 100.000 de lei, acum poate a avut 900 de clienți și a încasat 73.000 de lei. Diferența majoră s-a simțit în valoarea bonului mediu.

În același timp TAXELE AU CRESCUT, materia primă s-a scumpit iar presiunea financiară a devenit constantă. Pentru restaurantele mari structura de cost este rigidă și orice scădere de venit se vede imediat în cash flow. Interesant este că restaurantele mici, cu 20–25 de locuri, au rezistat mai bine pentru că au costuri fixe mai mici și flexibilitate mai mare (de aici avem multe de învățat)

Efectul s-a propagat rapid către furnizori. Mulți operatori aveau deja solduri restante și funcționau pe un echilibru fragil. Dacă înainte încasau 1.000 de lei și știau clar că trebuie să plătească 300 la bere, 400 la carne și 100 la cafea, acum încasările nu mai acoperă aceste plăți integral.

DE AICI ÎNCEPE CERCUL VICIOS AL AMÂNĂRILOR ȘI AL DATORIILOR DE LA O LUNĂ LA ALTA!

14 februarie a fost așteptat ca un moment de respiro dar nu s-a simțit APROAPE NIMIC ÎN ÎNCASĂRI!

Acum speranțele sunt legate de 1 martie însă există riscul ca aceste așteptări să fie doar proiecții optimiste ale operatorilor. Realist vorbind SUNT CONVINS că peste 60% dintre afacerile din domeniu au închis luna ianuarie pe minus

Pentru producătorii de bere situația este și mai complicată pentru că generația între 16 și 29 de ani consumă semnificativ mai puțin alcool decât generațiile anterioare. Tinerii sunt mult mai atenți la sănătate, la nutriție și la imaginea produselor pe care le consumă. În percepția lor alcoolul este un produs nesănătos iar trendul global indică o posibilă scădere continuă a consumului în următorii ani

Toată lumea vede prețurile mari din meniuri și presupune că PATRONII SE ÎMBOGĂȚESC. În realitate MAJORITATEA SE LUPTĂ PENTRU SUPRAVIEȚUIRE.

CHIRIILE au ajuns la niveluri care nu mai reflectă realitatea economică iar utilitățile apasă constant pe costuri. Statul cere mai mult exact într-un moment în care marjele sunt comprimate.

CLUJUL A AJUNS LA UN PLAFON PSIHOLOGIC AL PREȚURILOR!

Oamenii își fac un calcul simplu și ALEG TOT MAI DES SĂ MĂNÂNCE ACASĂ. Grillul din curte sau de pe balcon ( ) devine alternativă reală pentru bugetul unei familii.

Dacă nu înțelegem că modelul actual este forțat la maximum vom vedea tot mai multe SPAȚII GOALE ÎN ORAȘ. Este nevoie de o recalibrare a așteptărilor proprietarilor de spații și de o strategie reală de susținere a afacerilor locale altfel diversitatea culinară din Cluj-Napoca riscă să devină istorie

Love you all.

Sandu Băbășan este antreprenor în serie și angel investor. Este CEO al Indicathor ESG, prima platformă din România bazată pe inteligență artificială pentru automatizarea raportării de sustenabilitate, investitor și membru în board-ul Footprints AI, una dintre cele mai avansate platforme de Retail Media bazate pe AI la nivel global, și cofondator Nooka Space, creatorul primelor spații de tip proximity office din lume.