CCR, așteptată să decidă luni asupra legii pensiilor magistraților, după două amânări și lipsă de cvorum

Curtea Constituțională este așteptată luni, 29 decembrie 2025, să pronunțe o decizie în cazul Legii privind pensiile magistraților, după ce până acum a amânat de două ori soluționarea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Duminică, CCR a decis continuarea deliberărilor pentru luni, la ora 10.00, invocând lipsa cvorumului. Potrivit unui comunicat al Curții, în ședința din 28 decembrie 2025 nu au fost prezenți minimum șase judecători constituționali, condiție necesară pentru adoptarea unei decizii, după ce patru dintre cei nouă judecători au părăsit sala în timpul unei pauze și nu au mai revenit.

Legea contestată modifică atât condițiile de pensionare ale magistraților, cât și modul de calcul al pensiilor de serviciu. Proiectul a mai fost analizat anterior de CCR, care, în 20 octombrie, l-a declarat neconstituțional din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ulterior, Guvernul și-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de această dată cu avizul CSM, însă unul negativ.

Curtea Constituțională a mai amânat pronunțarea în acest dosar în 10 decembrie, stabilind ca termen data de 28 decembrie. Nici atunci nu s-a ajuns la o soluție, pe fondul tensiunilor din cadrul Curții și al imposibilității de a asigura cvorumul.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a declarat că se aștepta la o nouă amânare. „Duminica nu se judecă nicăieri în lume. Lucrurile sunt complicate pentru că nu reușesc să facă cvorum”, a afirmat acesta, subliniind că, în actuala componență a Curții, dezbaterile durează mult.

Pe de altă parte, profesorul de drept Valerius M. Ciucă, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a susținut că neparticiparea unui judecător la deliberări ar fi echivalentă cu o autodemisie, apreciind că cei patru judecători care au părăsit ședința „nu mai pot vota nimic valid în cadrul CCR”. Opinia sa nu este însă consacrată de o practică oficială a Curții.

Sesizarea CCR a fost formulată în 5 decembrie de magistrații ICCJ, care reclamă, între altele, că urgența adoptării legii nu a fost justificată, că sunt încălcate principiile clarității și predictibilității legii și că noile prevederi creează discriminări între magistrați și alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu. Potrivit instanței supreme, legea afectează securitatea juridică și independența justiției, fiind contrară jurisprudenței CCR, CJUE și CEDO.

Magistrații mai susțin că modificările propuse duc, în fapt, la „anularea pensiilor de serviciu”, prin creșteri abrupte ale vârstei de pensionare și prin reducerea semnificativă a cuantumului pensiei, inclusiv pentru generațiile viitoare.

Legea prevede, printre altele, creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, introducerea unei vechimi totale în muncă de 35 de ani și stabilirea unui cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul, cu plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.