COLŢUL JURIDIC. Legea clauzelor abuzive ar putea fi modificată după alegeri

Camera Deputaţilor ar putea modifica legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive în favoarea băncilor, după alegerile prezidenţiale, potrivit unor surse apropiate situaţiei.

 

Bancherii spun că sunt asaltaţi de proiecte legislative din parlament, care de care mai dăunătoare pentru afacerile lor. Aleşii propun ba ca debitorii să plătească împrumuturile la un curs de schimb mai avantajos, ba să nu mai fie executaţi silit, în cazul în care au luat credite în franci pe care nu le mai pot plăti.

Situaţia nu e atât de dramatică pentru bănci precum sună. Ba, dimpotrivă. Două proiecte au trecut de senat. Ambele vin să modifice ordonanţa de urgenţă a guvernului 50/2010 privind creditele pentru consumatori. Legea nr. 76/2014 a trecut prin aprobare tacită de senat. Proiectul ar putea face posibilă rambursarea anticipată, totală sau parţială, în lei a creditelor în valută, la cursul mediu lunar de la data acordării împrumutului.

Aşa cum scria Economica. net, proiectul de lege primise aviz negativ de la comisia juridică, cea de fond, şi a fost respins de către plenul senatului. La cererea unui reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, proiectul a fost retrimis în comisie pentru raport suplimentar şi acolo l-a prins termenul de adoptare.

Dat fiind impactul pe care l-ar putea avea asupra sistemului bancar, în cazul în care s-ar aplica şi asupra creditelor acordate înainte de 2010, cel mai probabil această iniţiativa pică în Camera Deputaţilor, deşi dă bine la popor în CV-ul iniţiatorilor de la UDMR, PSD, PDL şi PNL.

Cealaltă iniţiativă aparţine mai multor parlamentari PSD, în frunte cu Ana Birchall, şi a trecut cu majoritate de voturi de plenul senatului. Deşi se referă tot la riscul valutar, pentru consumatori această iniţiativă este apă de ploaie. Conversia creditului din valută în lei (sau altă monedă avantajoasă pentru debitor) s-ar face la cursul pieţei de la data cererii, fără costuri suplimentare în privinţa serviciului pe care îl face banca. Însă, despre dobânzile de după conversie nu se pomeneşte nimic, astfel încât acestea, cel mai probabil, ar fi la latitudinea băncii.

Cum dobânzile mai mici au fost cele care i-au atras pe români să ia credite în valută, iar cele la lei nu sunt încă la acel nivel, conversia în lei nu pare cea mai bună opţiune în prezent, mai ales pentru cei care aşteaptă că leul să se aprecieze şi să mai recupereze din pierderile din anii anteriori.

Singurele cazuri în care dobânzile la creditele în euro acordate înainte de criză sunt mai mari decât cele la lei din oferta curentă sunt cele în care băncile au folosit dobânzi interne şi apoi au calculat marje foarte mari după emiterea OUG nr. 50.

Marius COLTUC

Cabinet de avocat Coltuc