Decizie surprinzătoare a Înaltei Curți. Sute de dosare în care sunt inculpați politicieni sau funcționari, vizate de decizie

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis luni, 16 iunie, că lucrătorii Direcției Generale Anticorupție (DGA) pot fi delegați de procurori să efectueze cercetări penale doar în dosare care vizează angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Decizia vine în urma unui recurs în interesul legii formulat de Curtea de Apel Alba Iulia, pe fondul unei practici judiciare neunitare în instanțele din țară.

Hotărârea ÎCCJ este obligatorie pentru toate instanțele și stabilește că polițiștii DGA pot efectua, prin delegare de la procuror, acte de cercetare penală doar în dosarele care privesc infracțiuni de corupție comise de personalul MAI – polițiști, jandarmi sau pompieri. Alte categorii de funcționari, precum politicieni, medici, primari sau angajați din alte instituții publice, nu mai pot fi anchetați de DGA în baza unei delegări.

Această interpretare a fost susținută și de opiniile exprimate de facultățile de Drept din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu, consultate de instanță în 2020. Totuși, decizia actuală contrazice jurisprudența ÎCCJ din urmă cu cinci ani, când Curtea a respins un recurs similar, apreciind că doar procurorul decide ce structură poate fi delegată să efectueze urmărirea penală, indiferent de categoria profesională a persoanei investigate.

Decizia recentă riscă să aibă un impact major asupra a sute de dosare aflate în prezent pe rolul instanțelor sau deja soluționate, în care au fost implicați polițiști DGA. În lipsa unei evidențe oficiale, DNA a transmis, la solicitarea HotNews.ro, că nu poate preciza în câte cauze s-au folosit astfel de delegări. Totuși, datele publice ale instituției arată că DGA a avut un rol activ în numeroase anchete, inclusiv în dosare de mare corupție, cum este cel al fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Mai mulți avocați contactați de sursa citată susțin că această hotărâre a ÎCCJ poate duce la reluarea procedurilor în dosare aflate în faza de cameră preliminară și chiar la rejudecări sau anulări ale unor condamnări definitive. Aceștia invocă nulitatea absolută cauzată de necompetența materială a organului de cercetare penală.