DNA cere trei ani de închisoare cu executare pentru preşedintele Senatului. Tăriceanu: Am fost târât în acest proces
DNA a cerut, marţi, la ultimul termen al dosarului în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, e acuzat de mărturie mincinoasă, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare.
"Apreciem că dincolo de orice dubii rezultă săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă pentru care solicităm condamnarea la pedeapsa cu trei ani cu executare. Pedeapsa de trei ani e cea mai potrivită pentru a satisface scopul", a declarat, în instanţă, procurorul DNA.
Avocatul preşedintelui Senatului a solicitat, în timpul procesului, excluderea probelor privind procesele legale privind interceptările efectuate pe baza mandatului de siguranţă naţională în perioada 2008-2014.
"Vă solicit să excludeţi din această cauză probele privind procesele verbale ce vizează interceptările efectuate pe baza mandatului de siguranţă naţională, din perioada 2008-2014. Evoluţia realităţii juridice mă obligă să fac aceste solicitări, care se completează cu recentul interviu al preşedintei ÎCCJ, doamna Cristina Tarcea. A recunoscut că în perioada 2008-2014 nu a existat cadrul legal pentru interceptări. Ideea de baza a solicitării e ca nu a existat cadru legal. Interceptările pe siguranţă naţională nu pot fi considerate mijloc de probă. Noi nu am contestat conţinutul interceptărilor, ci am contestat, în cameră preliminară, legalitatea", a spus apărătorul.
Totodată, avocatul lui Călin Popescu Tariceanu a solicitat achitarea clientului său, invocând în acest sens aspecte din lege, care subliniază motivele unei achitări: fapta nu există, fapta nu e prevăzută de legea penală sau nu există probe care să dovedească săvârşirea infracţiunii.
Tăriceanu, în ultimul cuvânt: Am fost târât în acest proces. Mi-a afectat familia şi poziţia publică
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că acuzaţiile din rechizitoriu sunt bazate pe „mistificări”, iar faptul că a fost „târât” în instanţă i-a afectat familia şi poziţia publică.
„Onorată instanţă, (...) cum am menţionat şi anterior, toate declaraţiile le-am făcut sincer şi cu bună credinţă şi cu dorinţa de a da posibilitatea procurorului să cunoască ceea ce ştiu. Mă consider nevinovat şi nu am urmărit să îngreunez cercetarea penală. Am constatat că acuzaţiile se bazează pe speculaţii, mistificări şi contradicţii grave. Contradicţiile abundă în rechizitoriu. (...) Mi se pare că e un proces de intenţie şi se urmăreşte cu totul altceva decât scoaterea la lumină a adevărului. Subliniez că nu există nicăieri aspecte care să dovedească faptul că eram la curent cu existenţa dorinţei de achiziţionare a drepturilor succesorale de către Al României Paul. Nu există nici în declaraţiile martorilor indicii. Se fac borderii şi supoziţii. Unele din cele spuse astăzi nici nu se regăsesc în rechizitoriu. (...) Procurorul susţine că Remus Truică şi-a cumpărat motocicleta din firma mea, nu e adevărat. (...) Întreg esafodajul se prăbuşeşte pentru că nu există mobilul mărturiei mincinoase. Nu pot ascunde că am fost târât în acest proces, care m-a afectat, mi-a afectat familia şi poziţia publică”, a spus marţi, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în ultimul cuvânt în faţa magistraţilor.
Pe de altă parte, reprezentantul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a spus că preşedintele Senatului a dat dovadă de aroganţă în timpul audierii sale şi că, din probele administrate, rezultă faptul că se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.
„Din probele administrate, a reieşit că nu a spus adevărul. (...) Călin Popescu Tăriceanu, ca martor, sub jurământ, a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la opt împrejurări despre care a fost întrebat. (...) Fenomenul de mărturie mincinoasă nu trebuie acceptat ca o realitate cotidiană. Corecta înfăptuire a justiţiei reprezintă o valoare socială, iar mărturia mincinoasă reprezintă o pervertire a aflării adevărului. Ar fi greu de imaginat un sistem de justiţie în care declaraţiile martorilor ar fi lipsite de credibilitate în vederea aflării adevărului. Trebuie punctat că, în fiecare cuvânt al său, Călin Popescu Tăriceanu a făcut abstracţie că afirmaţiile lui sunt contrazise de probe, iar printr-un gest de totală aroganţă a oferit justificări: că nu a înţeles ce ar fi trebuit să îi spună organului de urmărire penală. Aceasta este o explicaţie puerilă. (...) Se remarcă faptul că obligaţia de a fi onest îi este total străină. Din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală şi în faza de cercetare judecătorească, apreciem că există dovadă asupra săvârşirii faptei de mărturie mincinoasă”, a spus reprezentantul Ministerului Public.
În 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, alături de Dorin Marian, fost şef al Cancelariei premierului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care cei doi le-au dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa.
Oricare ar fi decizia judecătorilor în primă instanţă, aceasta poate fi contestată.
