Dosarul privind numirea Liei Savonea la șefia ÎCCJ, strămutat de la Curtea de Apel Cluj. Declic: „Un precedent periculos pentru independența justiției”

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare formulată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în procesul deschis de comunitatea Declic, prin care aceasta contestă numirea Liei Savonea în funcția de președintă a instanței supreme.

Dosarul este mutat de la Curtea de Apel Cluj, decizie pe care Declic o consideră „neobișnuită și periculoasă” pentru rolul societății civile și pentru independența justiției.

Potrivit Declic, CSM și-a justificat solicitarea prin faptul că magistrații clujeni ar putea fi „influențați” de activitatea civică a organizației și de articolele apărute în presa locală. În sprijinul cererii, instituția a depus două articole de presă și o fotografie de la momentul depunerii acțiunii în instanță. Reprezentanții Declic afirmă că astfel sunt invocate activități civice normale, precum informarea publicului și transparența.

„Când transparența devine incomodă pentru cei aflați la putere, rolul societății civile devine și mai necesar. Strămutarea nu ne oprește. Dimpotrivă, arată cât de importantă este o procedură de numire riguroasă, stabilită prin lege și nu prin interviuri subiective”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii în cadrul Declic. Ea a amintit și petiția lansată alături de Funky Citizens, prin care se solicită modificarea legilor justiției.

Declic susține că decizia ICCJ constituie „un precedent periculos”, deoarece ar permite mutarea oricărui proces cu miză publică în funcție de interesele celor vizați. Organizația atrage atenția și asupra costurilor suplimentare generate de strămutare, precum și asupra riscului ca dosarul să fie repartizat unui complet perceput ca apropiat de gruparea construită în jurul Liei Savonea.

Înainte de decizia de strămutare, Declic a depus în dosar o excepție de neconstituționalitate privind procedura generală de numire a președintelui Înaltei Curți. Organizația afirmă că legislația actuală — Legea 303/2022 — ar permite o numire arbitrară, fără criterii obiective, ceea ce ar afecta standardele constituționale privind independența justiției.

„Legea nu oferă garanțiile minime pentru o numire transparentă și predictibilă. Președintele ÎCCJ nu poate fi numit printr-o procedură opacă, construită pe criterii inexistente”, a declarat avocata Roxana Mândruțiu.

Excepția ridică trei probleme majore:

Lipsa criteriilor clare de evaluare – legea nu stabilește standarde de integritate sau competență, fiind solicitate doar un CV și un proiect managerial.

Afectarea garanțiilor de independență a justiției – lipsa unor criterii legale ar afecta încrederea publicului și ar putea influența funcționarea întregului sistem judiciar.

Încadrarea legislativă eronată – procedura este plasată în capitolul privind „cariera magistraților”, ceea ce o face, susține Declic, aproape imposibil de contestat în instanță, contrar dreptului constituțional de acces la justiție.

Acțiunea prin care Declic contestă numirea Liei Savonea este finanțată integral de membri ai comunității, peste 70.000 de persoane semnând petiția „Nu mai promovați judecători toxici”. Organizația consideră că miza dosarului depășește cazul individual, reprezentând un test pentru capacitatea societății de a supune controlului public procedurile care influențează structura și funcționarea justiției pe termen lung.