Istoria Clujului şi arhitecţii ticăloşi

Încerc să înţeleg de vreo doi-trei ani ce se întâmplă cu dezvoltarea urbanistică a Clujului.

Cine sunt vinovaţii, pentru că victimele suntem noi, cei care trăim în urbea de pe Someş şi urmaşii urmaşilor noştri.

Cine sunt vinovaţii că unul dintre cele mai frumoase dealuri ale Clujului, loc cu un potenţial de dezvoltare incredibil, Bună Ziua, a ajuns să semene cu un ghetou imobiliar? Cine sunt vinovaţii că în Borhanci se întâmplă cam acelaşi lucru? Cine sunt cei vinovaţi pentru regimurile de înălţime absolut aiuritoare şi degringoladă totală care s-a instalat în ultimii ani în zona Câmpului - Europa? Cine sunt cei care au permis ca cel mai frumos cartier al Clujului, Andrei Mureşanu, să fie agresat de tot felul de blocuri între case de secol XIX şi început de secol XX? Cine sunt criminalii?

Cu siguranţă, vinovaţi sunt cei care, pe de o parte, ar fi trebuit să nu pemită ca aceste lucruri să se întâmple, respectiv Comisia de Urbanism a Primăriei şi Consiliul Local, prin ale cărui hotărâri s-a decretat dezastrul urbanistic, şi cel puţin la fel de vinovată o Inspecţie de Stat în Construcţii, al cărei rol nu am reuşit să-l înţeleg. Dar în afara acestora, un rol cel puţin la fel de mare l-au avut cei care au realizat şi, din păcate, de prea multe ori au şi votat proiecte de o nesimţire şi o urâţenie absolut înfiorătoare, ARHITECŢII agreaţi!

Asupra acestor indivizi de un tupeu inimaginabil şi cu o atitudine sfidătoare şi a-tot-ştiutoare ar merita, poate, să ne oprim mai mult atenţia. Numele lor a ajuns să fie mai cunoscut decât al multor politicieni, oameni de afaceri sau chiar fotbalişti şi baschebalişti din Cluj. Astăzi fac referire doar la două dintre aceste elemente distructive, ªerban Ţigănaş şi Claudiu Botea. Două generaţii extrem de apropiate ca vârstă şi mentalitate.

Nu voi analiza aici exhaustiv activitatea lor din ultimii ani şi nici proiectele lansate de firmele pe care le coordonează, Dico & Ţigănaş şi Planwerk, respectiv nu mai puţin celebra Arhimar. De asta se vor ocupa alţii. Eu vă voi spune doar că demersul meu a venit ca urmare a ceea ce s-a întâmplat în ultima şedinţă a Comisiei de Urbanism a Primăriei, desfăşurată joi, când domnul Botea a încercat să impună un proiect de o nesimţire uluitoare, cu largul concurs al preşedintelui Ordinului Arhitecţilor, filiala Transilvania, domnul Ţigănaş.

Un proiect care practic îngroapă într-un mini-mall istoria romană a Clujului. Vestigiile romane din zona Piaţa Muzeului - Parcul Caragiale vor fi acoperite de un nou mamut de beton şi sticlă, după modelul atât de drag domnului Botea - Family Shopping Center de pe Eroilor, realizat tot într-o sfidare a arhitecturii zonei. Dar aici nesimţirea este absolut uriaşă. Vestigiile romane ar urma să ajungă la subsolul unei clădiri care, oricum, nu ar avea ce să caute în zona de protejată rezervaţie istorică a Clujului.

Totul cu ajutorul domnului Ţigănaş, cel care în aceeaşi comisie de joi a şi centrat, a şi dat cu capul, prin promovarea şi votarea în acelaşi timp a trei proiecte aparţinând firmei domniei sale de arhitectură! Adică Ţigănaş a realizat şi tot Ţigănaş a încercat să critice ce a realizat, dar a sfârşit prin a vota cu două mâini proiectele sale!

Poate în curând ne vom trezi că vreun investitor va veni alături de un grup de arhitecţi deştepţi să ne propună nici mai mult, nici mai puţin decât să-l introducă pe Matei Corvin în mijlocul unui mall imens care să acopere întreaga piaţă în care astăzi străjuieşte splendida statuie ecvestră, ce reprezinţă un adevărat simbol al Clujului! Explicaţie s-ar găsi, cu siguranţă, şi pentru asta, prin faptul că în acest fel nu ar mai ploua pe grupul statuar şi nici nu ar mai fi murdărită de porumbei!

 în continuare, poate ar trebui doar să privim spre Verona, Florenţa sau Roma, unde spaţii similare au fost amenajate turistic şi reprezintă un pol de atracţie pentru toţi cei ce vor să vadă istoria milenară a splendidelor oraşe italiene. Dar cum putem, oare, să ne gândim la turismul din “Cizmă”, din Austria, din Germania, Franţa sau Belgia, când unul dintre cele mai frumoase monumente medievale ale Clujului, Bastionul Croitorilor, în cazul căruia - după ce, în sfârşit, a fost restaurat - s-a reuşit şi acoperirea sa cu o ţiglă nou-nouţă, fără ca cineva să sesizeze diferenţa uluitoare între ziduri şi acoperiş?

Asta, în timp ce lângă Torino există o fabrică, celebră în Europa, care realizează ţigle cu patina timpului şi epocii căreia i te adresezi. Pentru “similitudine”, aş vrea doar să vă spun că la Sibiu, în luna martie a acestui an, pentru că un investitor şi-a permis să înlocuiască, în zona Pieţei Mari, ţigla veche cu una nouă, fără patină, a fost amendat cu 5.000 RON şi i s-a pus în vedere ca în 24 de ore să găsească soluţii pentru a nu strica echilibrul istoric al zonei.

 în rest, poate a venit momentul ca primarul şi subordonaţii săi să înţeleagă că mizeriile arhitecturale care se întâmplă cu acordul sau cu voia lor în oraş sunt un bumerang care se va întoarce împotriva lor într-un timp mult mai scurt decât ar putea visa în cel mai îngrozitor coşmar. Istoria nu iartă!