Premieră în justiția românească: O asociație din Cluj cere demolarea unui baraj început pe vremea lui Ceaușescu. Ce au decis judecătorii

Tribunalul Cluj a admis, pe 11 iunie, în parte cererea organizației de mediu Declic privind demolarea lucrărilor efectuate în cadrul proiectului „Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu – Treapta Surduc Nehoiașu”.

Decizia, considerată de ONG drept o premieră în justiția românească, vizează barajul Surduc, situat pe râul Bâsca Mare, în județul Buzău. Hotărârea instanței nu este definitivă.

Asociația Declic a deschis acțiunea în anul 2022, chemând în judecată Hidroelectrica și președintele Consiliului Județean Covasna. ONG-ul a solicitat obligarea companiei Hidroelectrica să emită autorizația de desființare a lucrărilor, să demoleze barajul și să refacă pe propria cheltuială starea naturală a zonei, conform Știripesurse.

Tribunalul a constatat că barajul nu respectă cerințele legale și ecologice pentru a putea fi continuat, iar autorizația de construire din 2009, emisă după decenii de stagnare a proiectului, a fost considerată nelegală.

Declic susține că barajul Surduc ar avea un impact minim asupra producției energetice, estimând o contribuție de doar 0,03% din potențialul național și o funcționare de doar 3-4 luni pe an, potrivit recunoașterii reprezentanților Hidroelectrica în cadrul consultărilor publice. Proiectul, început în 1981 și nefinalizat în perioada comunistă, a fost reluat după 1989, în ciuda problemelor de mediu și a eficienței reduse.

Potrivit organizației, finalizarea barajului ar fi compromis grav biodiversitatea din situl Natura 2000 Penteleu, prin devierea debitului râului Bâsca Mare și eliminarea habitatului acvatic natural. De asemenea, se afirmă că proiectul ar fi încălcat convenții internaționale și reglementări europene și ar fi pus în pericol așezări rurale din zonă, precum Bâsca Rozilei, Păltiniș și Gura Teghii.

Avocata Roxana Mândruțiu a subliniat că instanța a respins chemarea în garanție a statului român de către Hidroelectrica, considerând că responsabilitatea revine exclusiv companiei. Ea a criticat proiectul ca fiind „desuet” și „în disonanță cu standardele actuale de mediu”, potrivit sursei citate.

Totodată, barajul Surduc a fost inclus într-un ghid internațional elaborat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), ca exemplu negativ pentru fragmentarea ecosistemelor montane.

În replică, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a acuzat Declic de manipulare și a declarat că instanța nu a dispus demolarea barajului, ci a admis doar o excepție de nelegalitate legată de autorizația din 2009. El a susținut că hotărârea nu impune desființarea fizică a lucrărilor și că instanța „ne-a dat dreptate”. Burduja a calificat proiectul ca fiind strategic și necesar pentru asigurarea independenței energetice a României.

Răspunsul oficial al ministerului evidențiază că excepția de nelegalitate a fost folosită ca instrument procedural și nu implică automat o condamnare a proiectului. Potrivit ministrului, instanța nu a identificat un temei concret care să justifice demolarea efectivă a hidrocentralei.

Decizia Tribunalului Cluj rămâne, așadar, una parțială și supusă apelului.