Gândurile care nu îți dau pace. Psihologii explică diferența dintre anxietate și OCD

Mulți oameni confundă anxietatea cu tulburarea obsesiv-compulsivă, mai ales că ambele vin la pachet cu frică, gânduri repetitive și neliniște. Specialiștii atrag însă atenția că există diferențe importante între cele două tulburări, iar tratamentele nu sunt identice.

Anxietatea în sine nu este o boală mintală. Este o reacție normală a organismului în fața pericolului sau a stresului, e acea reacție care te face să tresari când crezi că ai văzut un șarpe în timp ce faci drumeții prin natură – înainte să-ți dai seama că e doar un băț. E vorba și de emoțiile intense care apar înaintea unui examen, palpitațiile dinaintea unei prezentări sau grijile care nu te lasă să dormi.

Specialiștii spun că aproximativ una din trei persoane va experimenta o tulburare de anxietate la un moment dat în viață. Printre cele mai frecvente se numără tulburarea de anxietate socială (frica în situații sociale), tulburarea de panică (atacuri de panică frecvente și teama că vei avea un altul) și tulburarea de anxietate generalizată (îngrijorare persistentă și excesivă).

Aceste tulburări au simptome ușor diferite. Dar toate au în comun o frică sau o îngrijorare excesivă și persistentă care provoacă suferință sau îi determină pe oameni să evite aspecte importante ale vieții, inclusiv munca, studiul sau activitățile sociale.

Dar când ar putea aceste comportamente să se încadreze într-un diagnostic de tulburare de anxietate și când ar putea fi ele de fapt un semn al tulburării obsesiv-compulsive (OCD)?

Psihologii explică faptul că tulburările de anxietate și OCD-ul seamănă la suprafață, dar funcționează diferit. În cazul anxietății, persoana trăiește o stare continuă de îngrijorare legată de situații reale – sănătate, bani, relații sau viitor.

Diferența esențială dintre anxietate și OCD

În schimb, OCD-ul este definit prin obsesii și compulsii. Obsesiile sunt gânduri sau imagini intruzive și nedorite, care provoacă panică și disconfort. Compulsiile sunt ritualurile repetitive pe care persoana simte că trebuie să le facă pentru a reduce anxietatea: verificări repetate, spălat excesiv pe mâini, numărat, repetarea unor fraze sau căutarea constantă a reasigurărilor, scrie Science Alert.

Specialiștii subliniază că OCD-ul nu înseamnă doar ordine exagerată sau perfecționism, așa cum este prezentat adesea pe rețelele sociale. Mulți dintre noi vom avea ocazional gânduri nedorite sau ne vom întoarce să verificăm dacă cuptorul este într-adevăr oprit. Menținerea ordinii sau respectarea rutinelor pot fi pur și simplu obiceiuri care nu cauzează suferință. 

Dar ceea ce face OCD-ul diferit este severitatea și impactul său. Tulburarea poate deveni extrem de severă și poate consuma ore întregi din viața unei persoane. Mulți pacienți încearcă să își ascundă simptomele din rușine sau teamă.

Deși anxietatea este prezentă și în OCD, tulburarea obsesiv-compulsivă nu mai este clasificată oficial drept o tulburare de anxietate în manualele moderne de diagnostic psihiatric. Totuși, cele două pot exista simultan.

Tratamentul diferă și el. Terapia cognitiv-comportamentală este eficientă în ambele cazuri, însă pentru OCD se folosește frecvent o metodă specializată numită „expunere și prevenirea răspunsului”, prin care pacientul învață să reziste compulsiei și să tolereze anxietatea fără ritualuri repetitive. O abordare combinată a tratamentului medicamentos și terapeutic duce adesea la cele mai bune rezultate terapeutice , în special pentru OCD sever.

Psihologii avertizează că informațiile de pe TikTok sau din social media pot crea confuzii și pot duce la autodiagnosticări greșite. Dacă simptomele devin copleșitoare și afectează viața de zi cu zi, recomandarea este consultarea unui specialist în sănătate mintală.