Marile festivaluri ale Clujului, în prima linie a turismului cultural din România

„Europa de Est reprezintă deja o atracţie pentru turismul cultural de pe continent, iar România poate capitaliza cu succes acest interes, în special pe segmentul festivalurilor de muzică şi film. Bucureştiul nu este singurul oraş din România care poate concura pe piaţa turismului cultural din regiune.

Festivalul de muzică electronică Sunwaves, care se desfăşoară de două ori pe an în Mamaia şi care are deja o tradiţie de opt ani sau cele două festivaluri de muzică emblematice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle şi Untold – atrag anual mii de turişti străini, devenind astfel active strategice pentru economiile locale ale acestor oraşe”, comentează Elena Badea, director de marketing la EY România.
 
„În ceea ce priveşte infrastructura pentru activităţile culturale, România necesită investiţii susţinute pentru a acoperi un deficit evident. Dacă nu putem încă vorbi de zone culturale construite special pentru a găzdui manifestări de mari dimensiuni în condiţii optime, putem însă să ne concentrăm pe dezvoltarea unei infrastructuri urbane de mai mici dimensiuni, precum săli de concerte şi spectacole sau spaţii expoziţionale. 

Am văzut cu toţii din păcate ce consecinţe nefaste poate avea lipsa accesului la astfel de facilităţi în comunitate, dar şi impactul asupra industriilor creative precum cea muzicală şi cea a artelor spectacolului, cărora le lipsesc spaţiile de expresie. Dezvoltarea acestei infrastructuri este unul dintre elementele-cheie care pot stimula turismul cultural în centrele urbane”, explică Badea.
 
Conform studiului EY Cultural Times, care analizează 11 industrii creative  la nivel global, viaţa culturală bogată a devenit un activ extrem de important pentru ţările care caută să atragă manageri din mediul corporatist şi angajaţi talentaţi – cei care în mod tipic sunt consumatori avizi de cultură şi distracţie, precum şi turişti atraşi de cultură. 
 
Proiectele culturale sunt motoare ale regenerării urbane
 
Bilbao (Spania), este acum un model de regenerare urbană stimulată prin cultură, datorită Muzeului Guggenheim. Într-o regiune lovită de o rată enormă a şomajului în anii 1990 (25%), planul de revitalizare de 700 milioane de dolari a crescut atractivitatea oraşului, a stabilizat 4.400 de locuri de muncă deja existente şi a generat 1.000 de locuri noi cu program complet. Numărul de turişti de la lansarea oficială a muzeului încoace a crescut de opt ori.

La nivel global, unele oraşe dezvoltă în mod special zone culturale: Zorlu Center din apropiere de Istanbul, Odaiba din Tokio, NDSM din Amsterdam şi Stratford City Development din Londra. Zorlu Center, situat la 9 km de centrul Istanbulului, include nu doar un mall de cumpărături premium (de 105.000 mp), ci şi un mare centru cultural (de 55.000 mp) cu două teatre şi spaţii expoziţionale. În sezonul inaugural al centrului (2014-2015) au fost incluse 400 de spectacole cu un public de 500.000 spectatori. 
 
În Franţa, turismul bazat pe cultură (festivaluri, muzică live, operă şi galerii de artă, însă fără sit-urile istorice) a generat 2,6 miliarde  de dolari în 2013. În Japonia, insula artificială Odaiba aduce într-un singur loc infrastructură de afaceri, culturală şi de entertainment. Cele două muzee de pe insulă şi evenimentele culturale (Comic Market şi Gundam Festival, care atrag gameri internaţionali şi entuziaşti ai animaţiei japoneze şi ai cărţilor cu desene manga) subliniază succesul şi atracţia exercitate de acest district. Comic Market atrage de două ori pe an 500.000 de oameni în cadrul unui eveniment care durează trei zile.
 
Top 3 oraşe pentru clasa creativă
 
1. New York – scenă culturală unică, inclusă într-un mediu urban cosmopolit şi progresist, în general considerat benefic pentru activităţile creatoare
2. Londra – deschidere internaţionale (33% din populaţie născută în afara graniţelor ţării, faţă de doar 12% în Paris)
3. Paris – moştenire culturală şi activelor tehnologice, dar penalizat de mediul antreprenorial mai slab

Sursa: studiu EY