Foto Clujul bântuit. Legendele care, și astăzi, dau fiori pe șira spinării

În fiecare oraș din țară circulă legendeurbane care au înfierbântat mințile localnicilor generații în șir. Clujul, are, și el, poveștile lui de groază.

Sute de clujeni s-au strâns, sâmbătă seara, în faţa Cimitirului Central, cu ocazia evenimentului “Mergi prin Clujul bântuit”, de unde au pornit la o “vânătoare” de fantome, ghidaţi de o aplicaţie care i-a ajutat să ajungă la “clădirile blestemate” unde au aflat toate poveștile din spatele lor.

Iată câteva din legendele vechi ale Clujului despre care se vorbeşte şi astăzi:

Pădurea Hoia Baciu - O poveste cu fantome, blesteme şi istorii terifiante

Povestea pădurii Hoia – Baciu este considerată una dintre cele mai înfricoşătoare din lume. Legenda a ajuns chiar şi în vizorul presei internaţionale.

Numită după un păstor care a dispărut în pădure cu o turmă de 200 de oi, Hoia Baciu a apărut în atenţia presei internaţionale în 1968, când Emil Barnea, tehnician militar, a fotografiat ceea ce a susţinut că era un OZN care plutea peste Poiana Rotundă. Ceea ce diferenţiază această poveste de alte mărturisiri cu privire la prezenţa OZN-urilor în România este că Barnea nu avea nimic de câştigat de pe urma afirmaţiilor, ci totul de pierdut. Guvernul comunist a echivalat credinţa lui în paranormal cu nebunie şi sabotaj, iar Barnea şi-a pierdut slujba într-o ţară care nu promitea niciun sprijin pentru cei concediaţi, relatează Mediafax.

Tot în anii '60, biologul Alexandru Sift a fotografiat aici ceea ce credea a fi OZN-uri. De atunci, zvonurile despre fenomenele paranormale din pădure s-au înmulţit şi au ajuns în atenţia publicului larg.

De asemenea, în cele mai întunecate zone din pădure apar fascicule de lumină. Sift a explorat fenomenul, menţionând că ştiinţa nu îl poate explica, ceea ce este desigur şi aspectul cel mai interesant al Pădurii Hoia-Baciu: oamenii de ştiinţă nu pot aduce dovezi care să facă înţelese diversitatea de fenomene care au loc, scrie descopera.ro.

Astăzi, cei care se încumetă să intre în pădure raportează simptome ciudate - greaţă, anxietate, sentimentul de a fi urmărit - iar dispozitivele electronice sunt inutile.

Copacii bizari din imaginea de mai jos sunt consideraţi sufletele celor omorâţi în pădure. Se spune că la miezul nopţii o pereche de ochi verzi se deschid şi apare o ceaţă foarte deasă.

 

Legendele din Casa Călăului

Despre Casa Călăului - o clădire din secolul al XVI-lea, care era situată pe actuala stradă Avram Iancu - legendele spun că ar fi fost locuită de un călău al Clujului medieval.

În unele variante, această clădire ar fi fost locuința călăilor Clujului, altele afirmă că aici ar fi locuit un călău venit de pe alte meleaguri, care după ce nu s-a mai ocupat cu această activitate s-ar fi retras în urbea clujeană. Cuprins de remușcări față de cei pe care i-a decapitat, fostul călău s-ar fi ocupat până la sfârșitul vieții de acțiuni caritabile.

Nu se știe dacă aceste mituri au fost reale. Cert este faptul că edificiul se afla lipit de vechiul zid al cetății, dar în exteriorul cetății. Iar casa în care ar fi locuit un călău al orașului nu putea fi în afara zidurilor cetății, potrivit ro.wikipedia.org.

Așadar rămâne mai probabilă cea de-a doua legendă, în care un călău s-ar fi retras aici. Este posibil, însă, și ca asocierea dintre clădire și călău să fi fost făcută și datorită faptului că în zona aceea locuiau multe persoane cu venituri mici, care se ocupau, în genere, cu o astfel de activitate.

În 2002 clădirea a fost distrusă aproape în totalitate, în urma unui incendiu.

foto: BunaDimineata.ro

 

Anna Bathory sau "târfa însângerată a Diavolului"

Un personaj misterios al anilor 1600, Anna Bathory era supranumită şi "Târfa însângerată a Diavolului" sau "femeia - vampir". Despre contesa Anna Bathory, verişoara Elisabetei Bathory de Ecsed, se spune că ar fi fost pasionată de magie neagră şi făcea baie în sângele tinerelor virgine pentru a-şi întreţine frumuseţea.

Chiar dacă par scene desprinse mai degrabă dintr-un film de groază, Anna era, pe lângă o tânără căreia i se atribuia statutul de târfă, şi o foarte frumoasă femeie ale acelor vremuri.
 

Născută în 1594, Anna Bathory s-a căsătorit la Cluj, în 1608 cu Dionisie Banffy de Lasonc, dar a fost acuzată şi de relaţii incestuoase cu fratele ei, principele Gabriel Bathory. În anul 1613, s-a recăsătorit cu Sigismund Josika.

Mitul crudei "contese sângeroase" din Transilvania a ajuns chiar şi subiectul unui film european.

Potrivit gandul.info, pelicula urmăreşte firul legendei conform căreia acestă contesă de origine maghiară, pasionată de magie neagră, care visa la tinereţe veşnică, îmbăindu-se cu sângele tinerelor virgine pe care la ucidea în subsolurile castelelor pe care le deţinea în Transilvania şi Ungaria. Legenda contesei Bathory a inspirat şi un alt film, intitulat "The Countess", regizat de Julie Delpy, în care joacă şi actriţa română Anamaria Marinca.

 

Fantoma de la bibliotecă

Una dintre cele mai cunoscute fantome ale Clujului ar bântui pe holurile Bibliotecii Centrale Universitare (BCU), fiind „responsabilă” cu trântitul ușilor în puterea nopții, când nimeni nu se mai află în bibliotecă.

Legenda spune că este vorba despre tânăra contesă Anna, fiica Saroltei Wesselényi, căsătorită Bethlen.

Foto: Ferencz Veres, 1859, colecții speciale BCU

Deși angajații bibliotecii nu sunt foarte vorbăreți pe tema fantomei, directorul instituției, Doru Radosav, a povestit în urmă cu mai mulți ani pentru „Evenimentul zilei” despre tânăra în vârstă de 20 de ani, care a murit răpusă de o boală incurabilă, în timp ce era studentă la Cluj. „O bătrână portăreasă mi-a povestit că zgomotul de uși este provocat de duhul unei tinere contese care, din când în când, plutește noaptea pe culoarele bibliotecii, în căutarea tinereții pierdute”, spunea la vremea respectivă directorul BCU, potrivit cluj.travel.

Mama Annei Bethlen a donat bibliotecii un teren pe care a fost amenajat un părculeț.  Se pare ca, astfel, ea a dorit să îmblânzească soarta, pentru ca fiica ei să se vindece.