Lecție de istorie | Memorandul românilor din Transilvania și procesul de la Cluj, rememorate la Muzeul Etnografic

Muzeul Etnografic al Transilvaniei organizează joi, 16 mai 2024 vernisajul expoziției „Memorandul românilor din Transilvania și procesul de la Cluj – 130 de ani”, chiar în locul în care s-a desfășurat procesul. 

Evenimentul va avea loc la sediul muzeului de la Palatul Reduta, str. Memorandumului, nr. 21, Cluj-Napoca, începând cu ora 13.00.

Expoziția va fi deschisă până în 16 iulie 2024, fiind organizată cu scopul de a marca împlinirea a 130 de ani de la mișcarea memorandistă a românilor din Transilvania (1892-1894), încheiată cu judecarea și condamnarea memorandiștilor în procesul care avut loc între 7-25 mai 1894 în Palatul Reduta din Cluj (azi sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei).

Potrivit organizatorilot, expoziția va prezenta publicului un mănunchi de urme ale trecutului referitoare la mișcarea națională românească din Transilvania, obiectele personale ale dr. Ioan Rațiu, trusa de birou, portretele în ulei ale memorandistului și soției sale Emilia, fotografii de epocă, corespondență, litografii, exemplarul tipărit al Memorandului, documentele ședinței Partidului Național Român din 25 martie 1892 unde s-a hotărât data trimiterii actului la împărat și componența delegației care urma să plece la Viena.

Alături de acestea, publicul poate vedea actele originale ale procesului memorandiștilor de acum 130 de ani: actele de acuzare, expunerea de motive, conceptul Declarației finale, sentința de condamnare la închisoare, actele juridice referitoare la respingerea recursului și încarcerarea memorandiștilor, telegrame privitoare la manifestările de solidaritate din România, precum și ziarele vremii care comentau dezbaterile din Palatul Reduta din Cluj, unde au răsunat memorabilele cuvinte rostite de dr.Ioan Rațiu: „Ceea ce se discută aici, domnilor, este însăși existența poporului român. Existența unui popor nu se discută, se afirmă!”

„Prin conținut, și mai ales prin mișcarea generată de el, Memorandul rămâne cea mai însemnată acțiune politică a românilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea’’, mai spun organizatorii.