Foto Castel din Cluj: "O bijuterie uitată - măcinată de timp și nepăsare"

Castel din Cluj: "O bijuterie uitată - măcinată de timp și nepăsare"
| Foto: https://www.transylvaniatrust.ro
"O bijuterie uitată - măcinată de timp și nepăsare"
"O bijuterie uitată - măcinată de timp și nepăsare"
"O bijuterie uitată - măcinată de timp și nepăsare"
"O bijuterie uitată - măcinată de timp și nepăsare"
"O bijuterie uitată - măcinată de timp și nepăsare"
"O bijuterie uitată - măcinată de timp și nepăsare"
"O bijuterie uitată - măcinată de timp și nepăsare"

Castelul Haller din Coplean a intrat în atenţia arhitectului şef al judeţului Cluj, Claudiu Salanţă, care doreşte să se implice pentru a afla cine sunt proprietarii în acte a bijuteriei arhitecturale din Cluj, în vederea unei posibile restaurări.

"O bijuterie uitată - măcinată de timp și nepăsare", scrie arhitectul judeţului lângă o fotografie cu Castelul Haller din Coplean. Clădirea, cu numărul de înregistrare monument: CJ-II-mB-07576, potrivit transylvaniatrust.ro, este pe lista de interes a arhitectului Claudiu Salanţă pentru a afla cine este proprietarul monumentului şi dacă instituţiile statului se pot implica în vederea restaurării acestei bijuterii athitecturale. 

"Actualul castel în stil rococo datează probabil din secolul al XVIII-lea. A fost construit după jumătatea secolului al XVII-lea, dar cu siguranță înainte de 1771, în timpul transformării unui conac fortificat descris în detaliu în 1729 (în jurul clădirii se mai văd urme ale fortificației cu turnuri circulare de colț), notează sursa citată.

La acea vreme a fost finalizată clădirea solidă, etajată, cu un acoperiș mansardat acoperit cu șindrilă, a cărei fațadă principală era unită printr-o logie la parter și o terasă susținută de patru coloane cu capete ionice la etajul superior și care este cunoscută în special pentru bogata decorație arhitecturală atribuită sculptorului austriac Anton Schuchbauer, care a activat și la Cluj-Napoca.

La parter sunt ancadrate de ferestre cu „urechi”, iar deasupra ramelor de la primul etaj se pot observa timpane de formă unică, cu decor de scoici, care sunt încoronate alternativ cu capete turcești și ornamente de conuri de pin, toate acestea fiind completate de pilaștri cu capete de animale (caini, soimi, grifoni), precum si impletituri de panglica, ornamente cu arc si multitudine de motive rocaille. (...)

Deși încă din 1964 s-a întocmit un plan de intervenție de urgență, iar Direcția Monumentelor a încercat de mai multe ori să găsească un scop mai demn (cămin cultural, locuință, orfelinat) clădirii, din lipsă de fonduri, lucrările au fost doar realizată 20 de ani mai târziu: a avut loc o armătură parțială efectuată în mare grabă, în cadrul căreia s-a așezat o coroană de beton armat și un nou acoperiș de țiglă peste pereții deja prăbușiți și coșurile de fum clătinitoare. Nu este, deci, de mirare că, cândva, între 1982 și 1986, partea centrală a acoperișului s-a fisurat, ceea ce a afectat și bolțile din interiorul clădirii.

A urmat jefuirea fără scrupule a clădirii, care în 1986 a determinat personalul Muzeului de Istorie Cluj-Napoca să cheme colegii lor din Dej să intervină și să salveze măcar câteva dintre piesele prețioase de piatră (capete turcești, urne, rame)", mai scrie transylvaniatrust.ro. 

Comenteaza