O joacă de facultate se pregăteşte la Cluj. Te-ai înscrie?

O joacă de facultate se pregăteşte la Cluj. Te-ai înscrie?
Dacă la începutul anilor 2000 gamerii erau o prezenţă rară pe plan local, în prezent scena de gaming clujeană prinde avânt. Comunitatea locală de gaming îşi face din ce în ce mai simţită existenţa, atât în cadrul competiţiilor internaţionale, cât şi în cadrul celor locale. Mai mult, pasionaţii de jocuri video clujeni au planuri mari: doresc inclusiv înfiinţarea unei facultăţi de gaming. ZIUA de CLUJ a luat legătura cu aceştia şi vă prezintă ce înseamnă să fii gamer, cât de profitabil e, dar şi care este cel mai ambiţios proiect al lor.

Gamingul este considerat, în multe zone geografice, un sport, mai precis, un e-sport (sport electronic). Există ţări precum Corea de Sud sau Germania în care gamingul este trecut chiar pe lista sporturilor ce au loc în ţară. În România, însă, chiar şi în ziua de astăzi, gamerii sunt marginalizaţi, sunt consideraţi de majoritatea "tocilari" (geeks/nerds), "oameni fără viaţă" sau "oameni cu viitorul în pungă". Totuşi, deşi restrânsă, comunitatea de gaming a început să-şi facă simţită prezenţa, în special la competiţii.

Gamingul, un stil de viaţă

Termenul de „gamer" este unul larg, care include totalitatea persoanelor care practică jocuri PC sau de societate. În sens restrâns, „gamerul profesionist", numit şi „sportiv", este caracterizat "de anumite aptitudini care-l fac un jucător special ce este integrat într-o echipă sau organizaţie. Un gamer trebuie să înţeleagă ideea de muncă de echipă, să fie deschis la alte păreri ce ar putea fi în antiteză cu ale lui, să fie open-minded, să aibă reflexe optico-fizice (mâinile să reacţioneze imediat ce jucătorul observă ceva pe ecran) şi de multe ori să anticipeze mişcările adversarilor. Un jucător trebuie să îşi cunoască propria persoană înainte de a cunoaşte jocul, încrederea în sine fiind una din caracteristicile cheie", explică Alexandru Raiu, clubhouse manager la E-Sports Cluj, o organizaţie clujeană ce doreşte să promoveze imaginea gamingului local.

"Viaţa" unui gamer începe din adolescenţă, între 10 şi 15 ani şi durează până la 28-30 de ani, moment în care încep să se piardă reflexele. O altă caracteristică esenţială este pasiunea. "Eram mic, îmi plăceau jocurile, am un spirit competitiv şi era un mod de a îmi petrece timpul cu prietenii mei", povesteşte Alexandru Gomboş despre începuturile sale. "Mă joc mult, încă de pe vremea cu Windows 98, mă jucam şi jocuri pe televizor", spune şi Sergiu Şerban, un alt gamer.

Pentru a ajunge la performaţe, este nevoie şi de foarte multă muncă. La 22 de ani, Şerban este absolvent de publicitate. Este în căutarea unui job, însă chiar şi aşa, dedică zilnic între 4 şi 6 ore gamingului: "nu am mereu timp să mă joc, dar oricum îmi fac timp ca să dau un meci de Starcraft sau de League of Legends, cel puţin un meci sau două pe zi sigur dau". Gomboş este freelancer, lucrează ca programator. El petrece săptămânal 50 de ore pentru a se antrena pentru competiţii: "trebuie să investeşti timp ca să devii din ce în ce mai bun şi să îţi găseşti nişte coechipieri care să fie şi ei dedicaţi", explică acesta.

Competiţiile, extrem de profitabile

Ambii participă la competiţii. Şerban se află la început de drum. A participat la un campionat de Starcraft 2 şi la unul de League of Legends. Deşi nu a ajuns în finală, se declară mulţumit: şi-a făcut prieteni şi a învăţat noi strategii.

Gomboş are, pentru fiecare competiţie, o echipă de gaming, aceste echipe fiind reunite sub denumirea de CPO Gaming. A participat în principal la competiţii locale de League of Legends şi Hearthstone. Totuşi, a reuşit şi o performanţă anul trecut, când a participat la un turneu de Heroes of Newerth: a ajuns în primele 16 echipe la nivel mondial. Nu i-a fost uşor, după cum relatează: "când participam la Hontour [turneul de Heroes of Newerth], nu am început foarte grozav competiţia cu echipa mea şi ne-a mers prost până când am decis că trebuie să ne antrenăm mai serios şi să ajungem să avem sinergie unul cu celălalt. După două săptămâni de antrenament am ajuns în primii 16 din lume şi am câştigat un meci contra echipei care era considerată cea mai bună din lume la vremea aia".

În ţară există şi câţiva gameri recunoscuţi pe plan mondial. Cel mai bine cotat este Ovidiu Pătraşcu, care este, de altfel, cel mai bun produs al gamingului românesc, fiind, în 2006, vice-campion mondial la FIFA.

Pe lângă recunoaşterea internaţională, gamingul este şi un domeniu foarte profitabil, care poate asigura o viaţă „bună". Sportivii se pot face remarcaţi de către organizaţiile internaţioanle de gaming, urmând ca mai apoi să primească un salariu care se ridică la căteva mii de euro pe lună.

De altfel şi competiţiile de gaming au premii foarte atractive, care oferă câştigătorilor un trai fără probleme. "Cea mai mare sumă a fost anul trecut la campionatul international de DotA 2, marele premiu a fost 2.600.000 de dolari, dar anul acesta va fi şi mai mare; încă nu a început şi a ajuns la 8.000.000 de dolari", menţionează Gomboş.

Ca să ajungi la campionatele mari ai nevoie însă de invitaţie. Întâi trebuie să te faci remarcat la campionatele mici, să îţi faci un nume, pentru ca după aceea să ai acces şi la cele cu adevărat importante.

Antrenor de gaming pentru jucătorii profesionişti

Dacă în unele şcoli şi universităţi din străinătate, Starcraftul este folosit ca metodă de predare, în România, jucătorii profesionişti au posibilitatea să îşi ia un antrenor. Rolul acestuia este să te coordoneze. "În timpul jocului, acesta poate fi mai atent la greşelile făcute de jucător, iar astfel poate să îţi zică unde ai greşit şi să corecteze strategia gamerului implicat în joc", precizează Sergiu Şerban.

Planuri mari pentru gamerii clujeni: facultate de gaming

Întrebat despre planurile de viitor, se dovedeşte că Alexandru Gomboş are planuri mari pentru comunitatea de gaming locală. Vrea să organizeze competiţii, dar şi să pună bazele primei Facultăţi de Gaming din ţară: "Momentan vreau să ajung să particip la campionatul de Hearthstone organizat de Blizzard, să ajung departe cu echipa mea de League of Legends, un plan mai mare ar fi să ajung să organizez competiţii locale şi unul, care va fi cam cel mai greu de realizat, este să deschid o facultate de gaming în Cluj". "E un vis mai mare de-al meu şi stiu că va fi foarte greu de realizat, dar ştiu că această industrie a gamingului creşte în fiecare an. Ştiu că deja sunt vreo 2-3 facultăţi de acest fel în lume şi aş vrea să fie una şi în Cluj. Profilele vor fi formate din tipul de joc, iar specializările vor fi într-un anumit joc. Sunt multe de învăţat pentru a fi gamer şi va fi şi mai uşor să îţi găseşti o echipă aşa", explică el.

Deşi planul pare cumva nerealist, Gomboş pare să aibă deja o idee, chiar dacă numai teoretică, despre cum şi-ar putea pune pe picioare visul. „E un proiect de viitor, prima oară vreau să fac rost de banii necesari pentru aşa ceva. Voi încerca să îi fac cu CPO Gaming, pe care vreau să o transform în organizaţie de gaming. La cum evoluează industria asta va fi de ajuns să câştige una din echipele care fac parte din CPO Gaming un asemenea campionat". 

Pe plan local, sunt abia cinci competiţii în acest domeniu, organizate de ESC (E-Sports Cluj), Shadow Gaming, Citadel Internet&Gaming Club şi câţiva studenţi de la Universitatea Tehnică. Cele mai căutate jocuri sunt League of Legends, Starcraft, Fifa, DotA, Counter Strike şi Hearthstone.  

Comenteaza