Steagul Ţinutului Secuiesc, exportat în Ungaria

Un înalt oficial maghiar a cerut arborarea steagului secuilor pe primăriile din ţara vecină. Gestul a provocat reacţia vehementă a autorităţilor române.

Secretarul de stat în Ministerul de Externe al Republicii Ungaria, Nemeth Zsolt, a cerut tuturor primăriilor din ţara vecină să arboreze drapelul Ţinutului Secuiesc în semn de protest faţă de „agresiunea simbolică" a autorităţilor române, care au scos steagul respectiv din sala în care avea loc ceremonia înscăunării prefectului de Covasna. MAE român a convocat ambasadorul Ungariei pentru a-i comunica protestul autorităţilor române.

Contrar lentorii obişnuite a autorităţilor române în asemenea situaţii, de această dată premierul Victor Ponta a reacţionat imediat, calificând drept „obrăznicii" declaraţiile lui Nemeth şi solicitându-i ministrului de Externe Titus Corlăţean să ia atitudine în mod oficial. Reprezentanţii formaţiunilor politice maghiare au interpretări diferite în privinţa noului conflict cu conotaţii etnice escaladat la nivel diplomatic. „Un scandal diplomatic nu e binevenit, dar, dacă orice stat are dreptul să pună orice steag vrea, e în regulă. Tot aşa, dacă nu e interzis de lege, fiecare primărie face ce vrea şi pune ce steag vrea. Pe de altă parte, e bine ca fiecare conducător să fie, în primul rând, om de stat, nu om politic. Dar, repet, n-avem nevoie de un scandal între două ţări membre ale Uniunii Europene", a comentat preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente.

În schimb, senatorul UDMR Laszlo Attila e mai tranşant. „În Ungaria a început campania electorală, iar gestul acesta nu e altceva decât o acţiune de campanie. Nu ştiu dacă o astfel de acţiune ajută cu ceva comunitatea maghiară din România. Un secretar de stat în Ministerul de Externe al Ungariei are la dispoziţie mijloace diplomatice pentru a se manifesta. Nu cred că un simbol comunitar trebuie folosit în campania electorală", a comentat Laszlo. El nu iartă, nici autorităţile României. „Pe de altă parte, reacţia exagerată a autorităţilor române nu are alt rol decât să ascundă mârşăviile pe care puterea le face la dezbaterea bugetului. În fond, regiunile pot avea propriile simboluri şi e la latitudinea autorităţilor locale dacă şi cum se afişează şi în România şi în Ungaria", a adăugat Laszlo.

Nemeth este apărat, însă, de preşedintele PPMT Cluj, Szasz Peter. „Nu e obrăznicie, e maturitatea politică, ceea ce a demonstrat domnul Nemeth. Dacă o naţiune, cum este şi naţiunea secuiască, are un steag, acesta e un simbol şi trebuie respectat. Dacă eu aş arbora steagul Braziliei, sunt convins că n-ar avea nimeni nimic de obiectat, dar steagul Ţinutului Secuiesc e interzis. Secuii au avut autonomie şi când l-au susţinut pe Ştefan cel Mare împotriva Imperiului Otoman, au avut autonomie şi când l-au susţinut pe Mihai Viteazul împotriva lui Bathory Andrei. Autonomia se dă ca să ocroteşti o minoritate. Mingea nu-i la noi", a spus Szasz.

Pe de altă parte, preşedintele PCM Cluj, Keizer Robert, susţine că ne aflăm în faţa unui scandal artificial. „Dacă, acuma, un steag e problema cea mai mare între români şi maghiari, atunci chiar suntem de râsul lumii. Şi bisericile au steaguri şi ies cu ele la evenimentele lor. În loc să vedem lucrurile comune care ne afectează în egală măsură, români şi maghiari, ne ocupăm cu prostii, cu steaguri. Trebuie să vedem că oamenii n-au ce să mănânce, n-au locuri de muncă, trebuie să căutăm să aducem investitori, cu asta ar trebui să se ocupe politicienii, nu cu steaguri", a comentat Keizer.

În rândul politicienilor români, opinia este, practic, unanimă. „E revoltător modul în care demnitari ai statului ungar înţeleg să se manifeste public şi e o sfidare la adresa legislaţiei româneşti, în afara eticii diplomatice şi a relaţiilor dintre cele două ţări. Nemeth Zsolt a creat o situaţie foarte dificilă între cele două state. Consider că premierul a avut un punct de vedere foarte bun, iar Ministerul de Externe a făcut exact ce trebuia făcut. Sper să se termine cât mai repede şi să nu existe alte urmări", a declarat preşedintele PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj.

Preşedintele interimar al PNL Cluj-Napoca, preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, a preferat să-i facă unele recomandări oficialului maghiar. „Eu i-aş propune să arboreze steagul respectiv la ONU şi la NATO, pentru început. E absolut necesar, altfel cei de-acolo n-ar şti cum stă treaba cu ţinuta secuiască. E penibil, e superpenibil ce-a făcut domnul ăsta, Nemeth", a spus Uioreanu.

Liderul PDL Cluj, Daniel Buda, are, în schimb, un mesaj adresat, mai degrabă, cetăţenilor României. „Nu putem decât să luăm act de obrăznicia domnului din Ungaria, dar n-ar trebui să ne preocupe ce fac ei, la ei în ţară, ci respectarea legilor în România. Reprezentanţii minorităţii maghiare nu au de ce se plânge, pentru că România este dată ca exemplu, în toată lumea, privind respectarea drepturilor minorităţilor. Pe de altă parte, trăim în Uniunea Europeană, unde libertatea de circulaţie este garantată. Cei cărora nu le convin standardele din România n-au decât să plece în altă ţară", a afirmat Buda.

Recidivistul Nemeth

Nemeth nu este la prima implicare în viaţa politică internă a României. În mai 2007, când era preşedinte al comisiei de politică externă a Parlamentului de la Budapesta, Nemeth a venit la Cluj-Napoca pentru a face lobby (fără succes) în favoarea lui Tökes Laszlo, pentru ca acesta să fie acceptat să candideze la Parlamentul European pe lista UDMR. Doi ani mai târziu, într-un discurs în parlamentul maghiar, Nemeth condamna „epurările politice şi etnice" din România, cărora le-ar fi căzut victime şefii de instituţii deconcentrate cu carnet de membru UDMR, care erau schimbaţi din funcţii, de guvernul Boc IV, şi înlocuiţi cu oamenii PDL. În fine, în urmă cu un an, a participat la congresul de constituire al PPMT, de la Miercurea Ciuc.