Câtă suveranitate mai are România

Afirmaţia şefului Forumului Constituţional (forul civic de dezbateri privind revizuirea Legii Fundamentale), Cristian Pârvulescu, privind consfinţirea în Constituţie a cedării de suveranitate survine unei declaraţii a cancelarului german Angela Merkel pe acelaşi subiect. Majoritatea politicienilor jurişti clujeni nu agreează acest lucru.

„În măsura în care un nou tratat european urmează să fie realizat în perspectiva câtorva ani, probabil după alegerilor europene din 2014, s-ar putea să fim nevoiţi să modificăm articolul 1. Altfel spus, să oferim mai clar elementele de suveranitate Bruxellesului, pentru că în momentul de faţă există doar un articol foarte vag în Constituţie în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu Uniunea Europeană. Doamna Merkel explica în ultimele zile că pentru ieşirea din criză este nevoie de o cedare mai clară de suveranitate. Or, asta va presupune, nu numai în cazul nostru, al Franţei şi al altor state, modificarea acelor articole care sunt protejate de articolele speciale privind limitarea modificării constituţionale. Cred că, în România, anul acesta nu se va umbla la articolul 1, dar odată dezbaterea începută, cu proxima modificare constituţională, care ar putea avea loc în câţiva ani, s-ar putea discuta despre, eventual, o nouă Constituţie, pentru că altfel nu văd soluţia", a declarat Pârvulescu.

Vicepreşedintele PNL, europarlamentarul Norica Nicolai crede că această discuţie e una prematură. „Acum nu putem schimba articolul 1, care nu poate fi supus revizuirii, decât dacă parlamentul se transformă în Adunare Constituantă şi elaborează o altă Constituţie, ceea ce nu e nici cazul, nici momentul. Pe de altă parte, suveranitatea s-a cedat, deja, parţial, odată cu semnarea Tratatului de aderarea la Uniunea Europeană (UE). În plus, viitorul e incert cu privire la aceste cedări de suveranitate, deocamdată nu avem o modificare a tratatului UE şi nu ştim nici în ce direcţie va merge UE", a afirmat Nicolai.

Preşedintele PSD Cluj-Napoca, subsecretarul de stat Mircea Jorj, nici nu vrea să audă de revizuirea primului articol. „Din punctul meu de vedere, ca jurist, nu văd ce legătură are suveranitatea unui stat, care se referă la graniţe, la organizarea administrativ-teritorială şi rezolvarea problemelor economice din UE. Nu văd să cedeze din suveranitate Franţa, Germania şi nu cred că e un preceent bun să discutăm acest lucru. Dacă, la un moment dat, va exista o decizie comună a tuturor statelor ca în UE să existe un preşedinte unic, un guvern unic şi un parlament unic, atunci vom putea discuta, dar asta e o utopie. În actualul context istoric, nu văd, în următorii o sută de ani, să se întâmple aşa ceva. Rezolvarea crizei economice nu ţine de suveranitate, astea sunt discuţii de amatori, inclusiv la Angela Merkel. Poţi discuta politici economice unitare, dar asta n-are nici o legătură cu articolul 1 din Constituţie", a afirmat Jorj.

Fost preşedinte al comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, liderul PDL Cluj, Daniel Buda, nu este adeptul modificării primului articol din legea fundamentală. „Suveranitatea e o chestiune extrem de complexă, dar, în acelaşi timp, şi extrem de simplă. Nu cred că, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, va trebui să modificăm articolul 1 din Constituţie. Sigur, dreptul statelor de a lua anumite decizii trebuie privite într-un sens mai larg, atâta vreme cât sunt membre ale UE. Prin Tratatul de aderare şi prin alte tratate semnate în timp accepţi şi te supui anumitor decizii luate la Bruxelles, dar pentru asta nu cred că trebuie modificat primul articol din Constituţie. Ce e important pentru politicieni este să servească interesul comunităţii", a declarat Buda.

Preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, apreciază statuarea în Constituţie a cedării de suveranitate drept o transformare a unei stări de fapt într-o stare de drept. „Noi am cedat deja, spre exemplu, o parte din suveranitate, atunci când am decis că vrem să intrăm în zona euro. Una din atribuţiile suveranităţii unui stat este tipărirea de monedă proprie; or, noi vrem să renunţăm la acest drept. De asemenea am mai renunţat la o parte din suveranitate atunci când am acceptat că normele europene prevalează asupra normelor interne, că directivele europene sunt obligatorii. Adevărul este că, dacă vrem o Uniune Europeană dezvoltată şi unită, atunci statele membre vor trebui să renunţe, treptat, la multe elemente de suveranitate", a comentat Mate.