2-2, votul senatorilor clujeni la prima lege a justiţiei. Cum îşi motivează aleşii Clujului opţiunea

ZIUA de CLUJ vă arată cum au votat dar şi cum îşi motivează votul cei patru senatori clujeni, la prima lege din pachetul pentru justiţie, şi anume Legea privind statutul magistraţilor.

Legea a primit votul final marţi după amiază, în Senat, care a fost cameră decizională. Opţiunile clujenilor din această cameră a legislativului au fost împărţite, aleşii PSD şi UDMR au votat "pentru", iar cei ai PNL şi USR au criticat vehement modificarea legii şi au acuzat puterea PSD-ALDE şi UDMR că nu le-au respectat dreptul la vot.

Mihai Goţiu: E o zi tristă pentru democrație, dar nu e un capăt de drum

Senatorul USR Cluj Mihai Goţiu a fost şi protagonistul unui incident petrecut în camera superioară a Parlamentului României.

"Încălcând toate procedurile parlamentare, cu o nesimțire nepereche, cuplul grandomano-paranoic Tăriceanu - Șerban Nicolae + susținătorii lor de la PSD, ALDE și UDMR au trecut, astăzi, prin Senat modificarea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor. E o zi tristă pentru democrație, dar nu e un capăt de drum.

Chiar dacă mi-au tăiat microfonul, chiar dacă m-au amenințat cu chestorii și cu evacuarea din sală, nu au reușit să mă împiedice să citesc în plenul Senatului petiția inițiată de Comunitatea Declic și care avea, de dimineață, 65.000 de semnături, între timp se apropie de 80.000. Astăzi, vocea cetățenilor s-a auzit în Senat, iar pe un ecran au fost proiectate imagini de la proteste, mâine vom face mai mult. ÎMPREUNĂ. Zidul Parlamentului nu va mai rămâne mult în picioare, iar atunci nu vor mai fi politicieni care să își permită să mai ignore vocea cetățenilor", a scris Mihai Goţiu pe Facebook după votul final.

Marius Nicoară: Vom ataca legea la CCR

La rândul său, senatorul PNL de Cluj Marius Nicoară a spus că PSD şi aliaţii săi au încălcat procedurile parlamentare în acest caz şi că opoziţia va ataca legea la Curtea Constituţională.

"Am votat împotrivă la tot ceea ce a propus PSD-ul. Nu se poate spune că am părăsit sala la votul final pentru că ne-am dus la cealaltă sală unde era pregătită şedinţa de plen comun pentru bugetul ţării. Ei nu au respectat o hotărâre a Birourilor permanente comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, care au spus că până la 14 este şedinţă de plen la Senat şi după ora 14 este şedinţă de plen comună. Noi la 14 şi 30 de minute ne-am dus la şedinţa cealaltă. Pentru că ei au continuat dezbaterile şi au adoptat legea, vom ataca la Curtea Constituţională, pentru că nu ne-au respectat dreptul la vot şi eu spun că vom şi câştiga şi vom reuşi să blocăm această lege", a afirmat pentru ZIUA de CLUJ senatorul Marius Nicoară.

Laszlo Attila: Am votat această lege

De cealaltă parte, senatorul UDMR de Cluj Laszlo Attila spune că modificările făcute la această lege erau necesare pentru a responsabiliza magistraţii în exercitarea profesiei.

"Am votat această lege. Motivele sunt foarte clare, cred că fiecare profesie trebuie să aibă o responsabilitate profesională şi s-au impus anumite clarificări în Statutul acesta categoric şi trebuie discutat separat statutul judecătorilor şi statutul procurorilor. Şi acestea au fost reglementate şi puteţi vedea modificările pe care le-am adoptat în Senat, bineînţeles după circul colegilor de la USR", a fost de părere Laszlo Attila.

Senatorul PSD de Cluj Vasile Ilea ne-a transmis cea mai detaliată motivaţie a votului dat de el pentru această lege, pe care v-o prezentăm integral mai jos:

Vasile Ilea: M-am săturat de procesele pierdute la CEDO

"Împreună cu colegii mei senatori din PSD, ALDE și UDMR am votat în unanimitate proiectul de modificare al Legii 303/2004 privind "Statutul magistraților". Chiar dacă colegii deputați din Parlamentul României au respins anumite amendamente care au fost aduse de senatorul Șerban Nicolae la articolul 96 al legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care reglementează răspunderea materială a magistraţilor, consider că decizia luată de plenul Senatului a fost cea corectă.

Astfel, am decis că se impun următoarele modificări:
"eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor şi procurorilor doar în ipoteza în care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă"/ alin. (2);
"există eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiţie se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare şi prin această se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane"/ alin. (3);
"există rea credinţă atunci când judecătorul sau procurorul în exercitarea funcţiei, cu ştiinţă, prin încălcarea Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României ori a normelor de drept material sau procesual a determinat o eroare judiciară"/ alin. (4);
"există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul în exercitarea funcţiei din culpă nesocoteşte normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară"/ alin. (5);
"Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror"/ alin. (6);
"pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii, la tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul după caz. Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive"/ alin. (7);
"După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară. Competenţa de judecată, în primă instanţă, revine Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile"/ alin. (8);
"termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului prevăzut la alin. (8) este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul"/ alin. (9);
"CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroarea judiciară determinată de rea-credinţa sau gravă neglijenţă".

Practic, ceea ce am adoptat toți colegii din Senat, mă refer la cei care au rămas în plen pentru a-și îndeplini îndatoririle care ne revin prin jurământul depus la investire, nu face altceva decât să respecte prevederile MCV-ului, hotărârile CCR și recomandările Comisiei de la Veneția. Ipotetic, dacă contestatarii acestor modificări au dreptate în unele dintre aspectele menționate de către ei, sunt convins că acest lucru va fi remediat imediat, pentru că aceste modificări s-au făcut sub directa supraveghere a Comisiei Europene, a cărei răspuns la interpelările presei din România a fost clar și ca atare îmi permit să citez din răspunsul celor de la CE, mai ales că aceste modificări au ținut cont de concluziile trase de către Comisia de la Veneția: "Comisia urmăreşte îndeaproape procesul legislativ din România şi posibilele modificări ale legilor justiţiei şi ale codurilor penale. În cel mai recent raport, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Comisia a subliniat că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure un proces legislativ deschis, transparent şi constructiv privind legile justiţiei. De asemenea, Comisia a subliniat în mod clar importanţa consultării Comisiei de la Veneţia, ca o parte esenţială a generării de încredere în aceste reforme". Adaug și recomandarea Comisiei Europene, recomandare de care s-a ținut cont: "Am solicitat autorităților române să abordeze în totalitate recomandările formulate de Comisie pentru a încheia cu succes procesul MCV".

Sincer, personal m-am săturat de procesele pierdute la CEDO (mă refer la procesele care au fost intentate statului român), mai ales că nu răspunde nimeni pentru măsurile luate împotriva statului român și pentru sumele plătite ca despăgubire celor prejudiciați de către erorile unor instanțe de judecată, erori mai mult sau mai puțin intenționate, sau pur și simplu prin erori de procedură judiciară. Consider că așa cum prevede și Constituția României, fiecare cetățean are dreptul la o justiție dreaptă și mai ales că justiția trebuie să fie 100% independentă și nesupusă presiunilor, indiferent de unde ar veni acestea."

Miercuri, la momentul publicări acestei ştiri, Senatul continua dezbaterile pe celelalte legi ale justiţiei.