2016, anul în care s-ar putea reface tandemul Boc-Tişe în fruntea clujenilor
- Scris de Valentin Malaescu
- 04 Ian 2016, 17:22
- Politica
- Ascultă știrea
O importantă modificare legislativă survenită în prima parte a anului trecut ar trebui, cel puţin teoretic, să influenţeze semnificativ cele două tururi de scrutin de anul acesta. Este vorba despre modificările aduse legii finanţării partidelor, care prevede o reducere drastică a sumelor permise a fi cheltuite în campaniile electorale, dar mai ales rambursarea acestor sume de la bugetul de stat. Aceste noi prevederi legislative ar trebui, cum spuneam, cel puţin teoretic, să genereze o îmbunătăţire substanţială a calităţii umane şi profesionale a candidaţilor.
Nu este un secret pentru nimeni că, până acum, candidaturile pe locuri eligibile se cumpărau la modul propriu. Practic, nu aveai nici o şansă să obţii susţinerea unui partid important pentru o candidatură la o funcţie de primar sau un loc eligibil pe lista pentru parlament (colegiu uninominal eligibil la ultimele două rânduri de alegeri parlamentare) dacă nu erai în stare să-ţi finanţezi măcar propria campanie electorală, ca să nu mai vorbim de contribuţia la campania locală şi naţională a partidului. De formele de „mulţumire" pe care ulterior alegerii urma să le îndrepţi către partid şi, eventual, către şeful de partid care te-a sprijinit nu mai facem vorbire, că astea, probabil, nu vor dispărea niciodată.
Repetăm, cel puţin teoretic, acest criteriu, al potenţei financiare sau al susţinerii candidaturii de către nişte sponsori, nu-i aşa, „dezinteresaţi", ar trebui să dispară de acum, în condiţiile în care orice doritor fără resurse financiare îşi poate finanţa campania electorală prin intermediul unui împrumut de la persoane private sau a unui credit bancar, urmând ca banii să-i fie, apoi, în termen de trei luni, returnaţi de la bugetul de stat.
Sigur, există două mici condiţii impuse de lege pentru achitarea costurilor de campanie de către stat: sumele să nu depăşească plafonul legal iar respectivul competitor electoral (fie că e candidatul însuşi când e vorba de funcţia de primar, fie partidul pe lista căruia candidează pentru o funcţie de consilier sau de parlamentar) să obţină un scor de minim 3%. Cu alte cuvinte statul nu dă bani doar pentru a-i creşte notorietatea unei persoane sau unui partid care nu are un minim sprijin popular. În aceste condiţii, dispărând (sau măcar diminuându-i-se importanţa) criteriul financiar, între criteriile de selecţie a candidaţilor folosite de partide ar trebui să primeze, în sfârşit, cele umane şi, mai cu seamă, profesionale.
Cronologic, primele vor fi alegerile locale, care ar trebui să se desfăşoare la limita dintre primăvară şi vară. Ca întotdeauna, cea mai urmărită competiţie va fi cea pentru fotoliul de primar al Clujului. Cel puţin în acest moment, Emil Boc este favorit detaşat pentru obţinerea unui al patrulea mandat de primar şi asta nu doar datorită păstrării sistemului aberant cu un singur tur de scrutin. În primul rând, în mandatul care a început ca un fel de consolare amară pentru pierderea funcţiei de premier, Boc nu a făcut nici o gafă majoră, lucru extrem de important în evaluarea şanselor unui candidat.
În schimb este de aşteptat să capitalizeze imagine, printre altele, inclusiv pentru Festivalul Untold, deşi meritele sale în naşterea acestui fenomen la Cluj tind spre zero. Pe de altă parte, deşi a fost criticat vehement (inclusiv de către ZIUA de CLUJ) pentru modul haotic în care asfaltagiii abonaţi ai primăriei au lucrat la infrastructura stradală în cursul anului trecut, categoric, în ziua votului, mult mai numeroşi vor fi cei care vor aprecia că, în sfârşit, principalele artere ale urbei au fost refăcute complet şi nu doar peticite inutil, cum s-a întâmplat atâţia ani.
Nu în ultimul rând, deşi acesta e departe de a fi un factor decisiv, cel puţin până în acest moment, Boc nu are concurenţă. Cel care ar trebui să-i fie principalul adversar, candidatul PSD, Aurelia Cristea, deşi a ocupat şi o funcţie de ministru (e adevărat, a gestionat un portofoliu complet invizibil din punct de vedere mediatic), nu a izbutit să se facă remarcată decât în urmă cu câteva săptămâni ca iniţiatoare a controversatei legi antifumat şi nici nu e sigur că foarte multă lume ştie că deputatul este părintele acestei legi (adoptate dar încă nepromulgate, fiind atacată la Curtea Constituţională).
Până în acest moment, doar două persoane şi-au mai anunţat intenţia de a candida: jurnalistul Liviu Alexa (pe care, fiindu-ne coleg de breaslă, până nu va deveni candidat cu acte în regulă nu îl vom analiza ca atare) şi fostul şef al judeţului, mai cunoscut drept „impostorul". Şansele acestuia din urmă nici măcar nu merită luate în discuţie, deoarece ar fi de domeniul fanteziei să atingă pragul de decontare a cheltuielilor electorale. Ca de obicei, previzibilul candidat al UDMR, viceprimarul Horvath Anna, va avea doar rol de locomotivă a listei de consilieri.
În ce priveşte viitorul consiliu local, ar fi o surpriză uriaşă dacă marele PNL n-ar obţine o majoritate confortabilă şi, probabil, ca de fiecare dată, în schimbul unui scaun de viceprimar, va avea de partea sa şi voturile UDMR pentru majoritatea calificată de două treimi. O altă configuraţie politică sau penetrarea consiliului local şi de către alte formaţiuni politice nu ar fi posibilă decât dacă cei doi mari, PNL şi PSD vor accepta ceva atârnători din grupul UNPR, ALDE, PPUSL, PSRO, M10 sau PMP, niciunul dintre acestea neavând, cel puţin în Cluj, capacitatea de a atinge pragul electoral sau dacă - mişcare care pare tot mai improbabilă - Boc va schimba macazul şi va trece în ultimul moment la partidul lui Băsescu. O asemenea mişcare ar duce la demantelarea marelui PNL, deoarece aproape întreg vechiul PDL şi-ar urma liderul de facto.
Ca de obicei, ceva mai echilibrat, din punct de vedere politic, va fi viitorul consiliu judeţean, unde, însă, PSD va avea rezervate tot scaunele opoziţiei, iar UDMR, pe acelaşi mecanism, îşi va conserva funcţia de vicepreşedinte, în vreme ce preşedintele va fi dat tot de PNL. În acest moment, mare favorit la preluarea conducerii judeţului este fostul ocupant al funcţiei, Alin Tişe. Faptul că preşedintele va fi, din nou, ales indirect, este un element favorizant pentru actualul senator.
Tişe nu a făcut un secret din faptul că mai presus decât şefia judeţului Cluj îşi doreşte o funcţie de ministru. Dacă legea alegerilor locale nu ar fi fost modificată, odată ales prin vot uninominal, preşedinte al consiliului judeţean, lui Tişe i-ar fi fost mult mai greu să abandoneze funcţia pentru a merge ministru într-un eventual guvern PNL generat de alegerile parlamentare din toamnă, deoarece acest lucru ar fi impus organizarea de alegeri parţiale după modelul alegerilor pentru funcţia de primar după ce Boc a dat clădirea de pe Calea Moţilor pe Palatul Victoria.
Or, în noile condiţii, după o eventuală plecare a lui Tişe la Bucureşti, lucrurile ar fi mult mai simple: consilierii şi-ar alege un nou preşedinte iar locul din consiliu rămas vacant va fi ocupat de primul supleant de pe lista PNL. Dacă va decide că vrea funcţia, în mod normal, Tişe nu va avea contracandidat în organizaţie, deşi, mai mult sau mai puţin explicit, şi-au manifestat interesul pentru prima funcţie din judeţ actualul ocupant, Marius Mânzat, actualul şi foştii vicepreşedinţi Călin Tuluc, respectiv Alexandru Coroian şi Horaţiu Cătărig, dar şi fostul prefect Florin Stamatian sau consilierul judeţean Mariana Leş. În total 17 persoane s-au înscris oficial în cursa internă pentru stabilirea candidatului PNL la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean. O eventuală mişcare-surpriză a lui Emil Boc ar afecta, în mod similar consiliului local, şi configuraţia politică a deliberativului judeţean.
Cât priveşte alegerile parlamentare, revenite la votul pe listă, elementul de maxim interes, aşa cum spuneam, va fi modul în care principalele partide îşi vor croşeta listele de candidaţi în special în zona eligibilă, rămânând de văzut dacă a noastră clasă politică are sau nu, cu adevărat, capacitatea de a se reseta. Dacă la alegerile locale nu e foarte sigur, la cele parlamentare cu certitudine vor reapărea partidele atârnătoare, probabil, ca mai întotdeauna, preponderent în cârca PSD, cu atât mai mult cu cât, cel puţin până acum, partidele minuscule de dreapta (cu excepţia PNŢCD), adică PMP, ALDE şi M10 se ţin extrem de băţoase, respingând declarativ orice posibilă apropiere de PNL.
În privinţa actualilor parlamentari de Cluj e greu de spus câţi dintre ei se vor mai regăsi în viitorul legislativ. În acest moment, cei mai siguri de prelungirea mandatului par a fi senatorul PNL Marius Nicoară, care pare mai mult decât mulţumit de acest „job" şi deputatul UDMR Mate Andras Levente, în continuare extrem de influent la vârful deciziei în Uniune. Extrem de improbabilă e o nouă candidatură a senatorului Alexandru Cordoş în condiţiile problemelor penale pe care le are, dar şi a deputatului PNL Elena Reuer (ex-Uioreanu, ex-Ceuşan), căzută în dizgraţia partidului odată cu fostul său soţ. În mod normal nici paraşutatul lui Antonescu, deputatul PNL Radu Zlati, n-ar trebui să se mai regăsească printre parlamentarii de Cluj deoarece, în urma fuziunii cu PDL, e greu de crezut că, la alegerile locale, noul PNL va obţine la Cluj un scor sub media naţională astfel încât să i se impună „paraşutişti" de la centru.
E greu de spus dacă îl vom mai vedea pe Adrian Oros, deşi mandatul său de o invizibilitate aproape totală nu-l recomandă pentru o nouă experienţă parlamentară. Deputaţii PSD Aurelia Cristea şi Cornel Itu probabil îşi vor conserva funcţiile datorită influenţei pe care o au în organizaţie. Cristea ar putea dispărea doar dacă un previzibil eşec ruşinos la primărie o va determina să facă un pas politic în spate. Deputaţii Steluţa Cătăniciu, Ioan Moldovan, Vicenţiu Irimie (toţi ALDE) şi Adrian Gurzău (PMP) fac parte, deocamdată, din partide pentru care pragul electoral e o Fata Morgana. În ce-l priveşte pe senatorul UDMR Laszlo Attila există cel puţin două necunoscute: obţinerea unui mandat în Senatul României de către UDMR Cluj şi posibilele noi ambiţii politice ale noului şef al organizaţiei clujene a Uniunii, consilierul local Csoma Botond.
