Alegeri prezidențiale Rep. Moldova | Cetățenii își aleg azi președintele și votează la referendumul de aderare la UE

Cetățenii din Republica Moldova își aleg în această duminică peședintele și vor vota la referendumul privind aderarea ţării la UE.

Republica Moldova îşi alege pe 20 octombrie noul preşedinte şi va vota la referendumul privind aderarea ţării la UE. Cele două acte de vot au o miză mare, fiind marcate de încercarea Moscovei de a interveni în scrutin şi de a influenţa alegerile. 11 candidaţi s-au înscris în cursa prezidenţială.

Cetăţenii Republicii Moldova sunt aşteptaţi astăzi la urne să îşi exprime votul pentru alegerea unui nou preşedinte al ţării.

Scrutinul este completat de organizarea unui referendum de revizuire a Constituţiei ţării, în cadrul căreia cetăţenii vor avea de răspuns la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Secţiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7.00-21.00.

Asemenea alegerilor din România, tinerii din Republica Moldova, care au vârsta de cel puţin 18 ani – împlinită inclusiv în ziua alegerilor – au dreptul de a se prezenta la urne.

Documente necesare pentru a vota la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi la referendumul privind aderarea la UE

Autorităţile de la Chişinău au anunţat că pentru alegerile de duminică, 20 octombrie 2024, cetăţenii din ţară şi din străinătate se pot prezenta în secţiile de votare având unul dintre documentele următoare:

• „Buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reşedinţa temporară a alegătorului pe teritoriul secţiei de votare”
• „Buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul sau reşedinţa temporară a titularului“
• „Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat”, potrivit autorităţilor de la Chişinău.

Unde se poate vota în România

Pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi pentru referendumul privind aderarea la UE, autorităţile de la Chişinău au deschis 16 secţii de votare pentru cetăţenii moldoveni în România:

• Bucureşti (o secţie): incinta Autorităţii Electorale Permanente, str. Stavropoleos nr. 6
• Bucureşti (două secţii): incinta Autorităţii Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr. 1, sector 3
• Cluj-Napoca (două secţii): Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3
• Iaşi (o secţie): Casa de Cultură a Studenţilor, str. Vasile Conta nr. 30
• Iaşi (o secţie): Şcoala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 64
• Braşov: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului nr. 39
• Sibiu: Şcoala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1
• Timişoara: Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12
• Craiova: Universitatea din Craiova, str. A.I.Cuza nr. 13
• Oradea: Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F, Corp A
• Suceava: Universitatea „Ştefan cel Mare Suceava”, str. Universităţii nr. 13
• Bacău: Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr 158
• Galaţi: Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domneasca nr. 47
• Constanţa: Universitatea „Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124”.

11 candidaţi în cursa pentru fotoliul de la Chişinău

Pentru alegerile prezidenţiale s-au înscris 11 candidaţi.

Maia Sandu – actuala preşedintă a Republicii Moldova – se află pentru a treia oară într-un scrutin prezidenţial, după ce în 2016 s-a clasat pe locul al doilea, iar în 2020 a devenit prima femeie preşedinte din istoria ţării.

Ea candidează pentru un al doilea mandat prezidenţial şi este susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).

Alexandr Stoianoglo a fost, printre altele, procuror general al Republicii Moldova, iar la alegerile prezidenţiale de duminică va candida din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM).

Renato Usatîi candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, din partea formaţiunii „Partidul Nostru”, pe care o conduce. În anul 2020, acesta s-a clasat pe al treilea loc şi a încurajat votanţii să o voteze pe Maia Sandu împotriva lui Igor Dodon.

În 20 octombrie, el candidează pentru fotoliul prezidenţial „pentru a o da jos pe Maia Sandu şi PAS”.

Vasile Tarlev – un alt candidat care se va afla pe lista de la alegerile prezidenţiale – a fost un premier comunist al ţării pentru două mandate. În 2016 a încercat pentru prima dată să candideze la alegerile prezidenţiale, însă candidatura i-a fost respinsă pe motivul necorespunderii documentelor prezentate.

În anul 2024 îşi anunţă revenirea în politică şi candidează din partea partidului „Viitorul Moldovei”, al cărui preşedinte este. Formaţiunea a fost numită anterior „Buceagul nostru” şi a fost înregistrată iniţial în Găgăuzia.

Irina Vlah are un parcurs politic bogat, fiind deputată în Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, dar şi guvernatoare a regiunii Găgăuzia. Ea candidează independent pentru preşedinţia ţării.

Ion Chicu se află pe scena politică din Republica Moldova încă de dinainte de anul 2000, iar pe parcurs a fost premier al ţării, dar şi ministru de Finanţe. Orientarea sa politică a migrat de la dreapta la stânga de-a lungul timpului, iar la alegerile de duminică va candida din partea Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei.

Andrei Năstase a fost primar general al Chişinăului şi ministru de Interne, iar la alegerile din 20 octombrie candidează ca independent.

Octavian Ţîcu este istoric şi fost boxer profesionist. El se află la a doua încercare în cursa pentru alegerile prezidenţiale şi este candidatul blocului politic „Împreună”.

Victoria Furtună este o fostă procuroare anticorupţie, iar în anul 2021 a candidat şi la funcţia de procuror general interimar. Aceasta a plecat din sistem şi şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova ca independentă.

Tudor Ulianovschi a avut un parcurs politic variat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. După o pauză în diplomaţie, acesta şi-a anunţat candidatura pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova ca independent.

Natalia Morari este o fostă jurnalistă, cunoscută pentru investigaţiile despre banii partidului de guvernământ din Rusia. Ea a fost expulzată din Rusia în 2008 şi şi-a continuat activitatea jurnalistică în Republica Moldova. A moderat mai multe emisiuni despre politică, iar la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie, ea candidează independent.