ANALIZĂ | Preţul cu care Rusia a redevenit o putere mondială
În cei peste 18 ani de când se află la putere, Vladimir Putin se laudă că a făcut Rusia să revină în prim-planul scenei internaţionale, dar aceasta cu preţul celor mai grave tensiuni cu ţările occidentale de la încheierea Războiului Rece, comentează AFP într-o analiză publicată înaintea alegerilor prezidenţiale din 18 martie din Rusia, la care Putin candidează pentru un nou mandat.
Aliată fermă a Damascului, Rusia s-a opus de 11 ori prin veto unor proiecte de rezoluţii ale ONU de la începerea mişcării contestatare în Siria, declanşată în aprilie 2011 pe valul „Primăverii arabe", pentru a proteja regimul preşedintelui Bashar al-Assad.
Kremlinul, care pozează în factor de menţinere a stabilităţii, nu a văzut cu ochi buni primăverile arabe şi a asimilat drept o trădare scenariul libian. O intervenţie internaţională, devenită posibilă după abţinerea Rusiei şi a Chinei în timpul votului din cadrul Consiliului de Securitate al ONU în martie 2011, a condus la moartea violentă a lui Moammar Gaddafi, aruncând ţara în haos.
Lansată în 2015, intervenţia militară rusă în Siria a răsturnat datele conflictului sirian, permiţând forţelor guvernamentale să recucerească cea mai mare parte a teritoriului de la rebeli şi jihadişti.
Pentru a încerca să rezolve acest conflict, Rusia a constituit un trio inedit cu Iranul, alt aliat al regimului sirian, şi cu Turcia, care îi susţine pe rebeli. Ea s-a impus astfel ca actor major în Orientul Mijlociu.
