Comisiile juridică şi pentru drepturile omului ale Senatului, reunite, au admis ieri o parte dintre solicitările preşedintelui Traian Băsescu din cererea de reexaminare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), însă au refuzat înfiinţarea a averilor.
Membrii celor două comisii au acceptat să reintroducă, la solicitarea şefului statului, în lege, obligaţia tuturor candidaţilor, de la preşedintele României până la consilierii locali, de a depune declaraţii de avere şi de interese şi să elimine dezincriminarea faptei celui care se autodenunţă în cazul completării greşite a formularelor, înainte ca ANI să se sesizeze, transmite Agerpres.
Majoritatea membrilor comisiilor (10 din cei 16 prezenţi) nu au fost însă de acord cu instituirea comisiilor de cercetare a averilor şi nici cu termenul de 3 ani solicitat atât de Ministerul Justiţiei, cât şi de Preşedinţie pentru verificările ANI asupra averilor persoanelor care şi-au finalizat mandatul.
în urma respingerii acestor două puncte din cererea de reexaminare, conducerea ANI, invitată la dezbateri, s-a retras de la lucrările comisiilor. De asemenea, tot cu majoritatea voturilor celor prezenţi s-a decis să se menţină forma iniţială, decisă de Senat, a formularelor declaraţiilor de avere publice, din care au fost eliminate metalele preţioase, bijuteriile, obiectele de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, precum şi obiectele care fac parte din patrimonial cultural naţional sau universal a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro.
Totodată, ei au respins, cu nouă voturi “împotrivă”, trei “abţineri” şi şase “pentru”, pe motiv că nu este posibilă o asemenea modificare din punct de vedere procedural, solicitarea preşedintelui de a se introduce, în declaraţiile de interese, o rubrică în care titularul să declare dacă el, soţul, copiii majori sau părinţii săi ori ai soţului au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul vreunei societăţi comerciale la care sunt asociaţi ori acţionari, contracte finanţate din bani publici.
Preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului, György Frunda a anunţat, în cadrul şedinţei, că intenţionează să introducă, până la sfârşitul acestei sesiuni, un proiect legislativ care să preia această propunere a şefului statului. La şedinţă au participat ambasadorul Elveţiei şi însărcinaţii cu afaceri juridice ai ambasadelor la Bucureşti ai Regatului Ţărilor de Jos şi Marii Britanii.
