Avem un parlament supraponderal, cum procedăm?

„Îngrăşarea" parlamentului cu aproape 50%, datorită unui sistem de vot unanim definit drept cel mai prost posibil, a generat redeschiderea dezbaterii pentru modificarea Legii Electorale. Nimeni nu e dispus să taie una din camere, iar majoritatea ar înclina spre votul mixt, deşi sunt adepţi atât al aşa-numitului „uninominal pur", cât şi al reîntoarcerii la votul pe liste.

Potrivit presei centrale, în laboratoarele guvernului s-ar lucra, deja, la un proiect de Lege Electorală care să introducă sistemul de vot mixt, de inspiraţie germană, în care o parte din parlamentari ar fi aleşi uninominal, iar altă parte, pe liste, urmând a se stabili raportul între cele două părţi. Practic, pentru fiecare cameră în parte, alegătorul ar avea de ştampilat două buletine de vot: unul cu candidaţi uninominali, altul cu liste de partide. Astfel, o parte a camerei ar fi ocupată de câştigătorii votului uninominal, celaltă fiind rezervată candidaţilor de pe liste, care vor obţine mandatele după sistemul votului pe listă folosit până nu de mult în România. De asemenea, potrivit aceloraşi surse, legea ar urma să fie corelată cu regionalizarea României, Senatul urmând să devină o cameră a reprezentanţilor regiunilor, una dintre variantele luate în calcul fiind ca fiecare actual judeţ să trimită în viitorul Senat câte doi reprezentanţi, ceea ce ar însemna, cu totul, mai puţin de 100 de senatori.

Şeful liberalilor clujeni, senatorul Marius Nicoară, optează, clar, pentru bicameralism. „Este în tradiţia românească să avem două camere. Doar comuniştii au încălcat această tradiţie şi au făcut o singură cameră, nu văd de ce ar trebui să ne întoarcem la ce a fost în comunism. În plus, toate ţările europene de dimensiunea României au parlamente bicamerale. Sigur, atribuţiile ar trebui separate, de principiu, ar putea rămâne ca obiect de activitate comun reglementările de foarte mare importanţă, care vizează, ştiu eu, politica externă, îndatorările la FMI sau Banca Mondială, legile cadru mari, care privesc justiţia, sănătatea, educaţia. Cât priveşte dedicarea unei camere doar regiunilor, e o variantă, dar, mai întâi, trebuie văzut cum va ieşi legea regionalizării, trebuie văzut ce atribuţii va avea camera respectivă, va face doar legi ale administraţiei publice locale, eventual vizând fiscalitatea locală, modul de distribuire a banilor în teritoriu? Trebuie văzut, poate fi ori Camera Deputaţilor, ori Senatul", a comentat Nicoară. În schimb, el nu ia în calcul sistemul de vot mixt. „După mine, sistemul uninominal cu două tururi de scrutin ar fi cel mai reprezentativ, aşa cum era înainte la primari, cum ar trebui să fie din nou şi cum ar trebui să fie şi la preşedinţii de consilii judeţene, dacă m-aţi întreba pe mine. Dacă nu, atunci am putea lua în calcul revenirea la votul pe liste, pentru că, de fapt, partidele îşi asumă programele politice şi îşi asumă şi candidaţii, deci partidele ştiu cel mai bine pe cine să trimită în parlament", a explicat Nicoară.

Liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan, vrea două camere, cu atribuţii comune, dar substanţial reduse. „Noi, în România, nu cred că suntem pregătiţi, încă, să facem legi bune, citite, cum se spune, de doar doi ochi. La noi, regula celor patru ochi trebuie, încă, să funcţioneze, pentru că o cameră poate greşi dar atunci poate corecta cealaltă. În schimb, eu sunt adeptul descentralizării şi consider că, odată cu regionalizarea, nu e nevoie de o cameră a regiunilor, ci trebuie ca o cât mai mare parte din atribuţiile parlamentului să treacă la regiuni, e vorba de politica regională, de tot ce ţine de descentralizare, de dezvoltarea locală. Trebuie să avem o cât mai mare autonomie, să ne decidem singuri viitorul, în Transilvania", a apreciat Lăpuşan. Spre deosebire de omologul său liberal, el mizează pe votul mixt şi e de părere că inclusiv sistemul de vot ar trebui reglementat de Legea Fundamentală. „Trebuie să ne ţinem de cuvânt şi să revizuim Constituţia şi acolo să modificăm şi să reglementăm tot ce nu e în regulă, inclusiv sistemul de vot după care alegem parlamentul. Personal cred că cel mai bun ar fi votul mixt, uninominal şi pe listă", a spus Lăpuşan.

Până şi preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda, este dispus să accepte păstrarea bicameralismului. „Obligatoriu, Legea Electorală trebuie modificată. În primul rând, trebuie stipulat expres cifra de 300 de parlamentari. Nu sunt atât de naiv încât să cred că, la modificarea Constituţiei, USL va reduce numărul camerelor la una singură, dar cred că trebuie departajate clar atribuţiile celor două camere, să se elimine suprapunerile de acum. Senatul - cameră a regiunilor, poate fi o variantă de compromis, oricum, atribuţiile celor două camere vor trebui stabilite clar, în funcţie de evaluările care se vor face", a spus Buda. La rândul său crede că sistemul de vot trebuie schimbat. „În privinţa sistemului de vot, personal optez pentru sistemul mixt, de tip german, care cred că ar corespunde cel mai bine României, în momentul de faţă", a declarat Buda.

Pentru UDMR lucrurile sunt extrem de clare. „Două camere cu atribuţii diferite, cu Senatul - cameră a regiunilor", a afirmat, concis, şeful UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente. În privinţa sistemului de vot, el este mai maleabil, dat ţine la respectarea proporţionalităţii. „Prima noastră opţiune este întoarcerea la votul pe listă, care ar respecta cel mai bine principiul proporţionalităţii, dar am putea accepta şi votul mixt, uninominal cu listă de compensare", a spus Mate.