Bugetari de lux. Anul de muncă al parlamentarilor are doar cinci luni în 2016

Pauzele lungi dintre sesiuni şi săptămânile extrem de scurte de lucru fac din parlamentari bugetarii cu cel mai relaxat program de lucru imaginabil. Ei bine, graţie celor două mari scrutine electorale, anul parlamentar 2016 va dura aproximativ cinci luni.

Proaspăt începuta sesiune parlamentară se va încheia oficial în 30 iunie, dar practic se va încheia odată cu intrarea în campania electorală pentru alegerile locale. Teoretic parlamentarii s-ar mai putea reuni la Bucureşti şi în partea a doua a lunii iunie, după alegeri. După care va urma vacanţa parlamentară de vară, de două luni. Parlamentul se va reuni în septembrie, dar nu pentru mai mult de o lună, o lună şi jumătate, după care se va intra în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Puse cap la cap, s-ar aduna aproximativ cinci luni de muncă efectivă în 2016 pentru parlamentarul românesc. Dar cum nici pre-campania electorală nu poate fi, nu-i aşa, neglijată, e foarte posibil ca perioada de „muncă efectivă" a aleşilor neamului, în ultimul an al actualei legislaturi, să coboare serios sub limita celor cinci luni. În aceste condiţii, am încercat să aflăm de la parlamentarii de Cluj (care au putut fi contactaţi) ce mare brânză se aşteaptă să facă parlamentul în acest mini-an parlamentar 2016.

Senatorul PNL Marius Nicoară nu crede că programul extrem de redus de lucru din acest an va afecta eficienţa parlamentului. „Vă asigur că se vor adopta legi şi în acest an, deşi, probabil, se va lucra mai puţin în mai-iunie. De regulă, în anii cu alegeri, când apar asemenea pauze de campanie, se trage mai tare, se desfăşoară mai multe şedinţe şi mai lungi", a afirmat Nicoară

Colegul său de Cameră şi de partid, senatorul Alin Tişe, admite, însă, că activitatea parlamentară va fi afectată de cele două scrutine dinn cursul acestui an. „Sigur că va fi influenţată activitatea parlamentului, daqr, pe de altă parte, nu trebuie să modificăm zilnic legi. Parlamentul trebuie să asigure stabilitate legislativă. Alt e problema: există restanţe, cum ar fi modificările impuse de Curtea Constituţională la Codul Penal, legea salarizării unitare, legile administraţiei, dar pentru astea e nevoie de o majoritate stabilă, or acum nu ştii care e majoritatea şi care e opoziţia. Nu cred că în acest an vor fi adoptate proiecte majore, de anvergură pentru ţară", a apreciat Tişe.

Senatorul UDMR Laszlo Attila e mai pesimist. „Depinde cum îşi vor disciplina partidele oamenii. De exemplu, azi am fost prezenţi 86 din 167 de senatori, în condiţiile în care pentru adoptarea unei legi organice e nevoie de 84 de voturi. Vom ajunge în imposibilitatea de a adopta legi din lipsă de cvorum. Am mari rezerve privind eficacitatea actului legislativ în acest an", a spus Laszlo.

În schimb, deputatul PSD Aurelia Cristea debordează de optimism. „N-am nici o emoţie că nu se va lucra în comisii şi în plen. Cel puţin ceea ce mi-am stabilit ca priorităţi pentru acest an - legea finanţării participative, cea a clawback-ului diferenţiat, a salarizării unitare sau a creării condiţiilor de acces egal la concursurile pentru ocuparea unui loc de muncă a persoanelor cu dizabilităţi - voi urmări să treacă de comisii şi să ajungă la votul final în plen. Dar, cu siguranţă vor fi şi momente cu lipsă de cvorum", a opinat Cristea.

Deputatul independent Adrian Gurzău este de părere că eficienţa muncii parlamentare nu ţine de numărul de zile de lucru. „Nu contează numărul de şedinţe ci efectele lor, adică numărul de legi promulgate. Există nişte legi care îşi aşteaptă finalitatea din partea parlamentului, cum ar fi modificarea articolelor declarate neconstituţionale din Codul Penal, alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi, maxim 300 de parlamentari, tot noi, parlamentarii, va trebui să facem curăţenie la ASF, să-l demitem pe Mişu Negriţoiu, că noi l-am pus acolo", a declarat Gurzău.

Deputatul liberal Radu Zlati, admite că nu trage mare nădejde de la acest ultim an al legislaturii în curs. „Cel mai important proiect de pe agenda PNL e alegerea primarilor în două tururi, dar şansele sunt scăzute. Proiecte de mare an vergură nu văd la orizont, noi vom mai încerca să introducem cotele de gen, dar, repet, sunt pesimist că PNL va putea să finalizeze vreun proiect major cu actualul guvern şi actuala majoritate strânsă din interes în jurul PSD", s-a plâns Zlati.

Deputatul ALDE Ioan Moldovan speră că parlamentul va găsi resurse să adopte ceea ce el apreciază a fi trei legi extrem de importante. „Cea mai importantă e legea salarizării unitare, care cred că preocupă pe toată lumea. Pe mine, la comisie, mă interesează legea armelor şi muniţiei, care e mult mai restrictivă decât legislaţia euroipeană în domeniu. Iată că aici ar putea UE să ia exemplu de la România. În fine, ne mai interesează legea irigaţiilor, fără de care va fi jale în agricultura românească în con diţiile modificărilor climatice. Iată trei legi mai importante, zic eu, decât legea fumatului", a spus Moldovan.

Colegul său de partid, deputatul Vicenţiu Irimie se plângă, însă, că nu are colegi în parlament la fel de harnici ca el. „Depinde de la om la om cum lucrează, eu am până la 99% prezenţă, din 48 de zile libere, la câte aveam dreptul, mi-am luat doar 7. Dar mi s-a întâmplat să vin de la 470 de km pentru o şedinţă la comisie şi nu s-a putut ţine din lipsă de cvorum pentru că unii n-au venit din Bucureşti, sau de la 50 de km. Bineînţeles că asta m-a supărat. Acum lucreaz la un proiect exdtrem de complex, cu 1.000 de pagini, privind pensionarea anticipată fără penalizări pentru locuitorii din zone cu contaminări istorice. Eu mă voi strădui să-mi duc proiectele la capăt, dar fiecare parlamentar trebuie analizat în parte. Sigur, cele două campanii electorale sunt un neajuns pentru activitatea parlamentară, parcă văd că după 15 martie nu va mai veni aproape nimeni la parlament", s-a lamentat Irimie.

Deputatul PNL Elena Reuer speră că doar parlamentarii care vor candida la alegerile locale vor lipsi de la muncă. Nu ştiu câţi parlamentari candidează la locale, poate vor fi unii cu onoare, care se vor retrage din parlament încă din timpul campaniei electorale, aşa ar fi frumos. Eu sper ca PNL să reuşească să proiectele privind alegerea primarilor în două tururi, darea în plată şi impunerea cotelor de gen la alegerile locale şi parlamentare", a afirmat Reuer.

Liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras Levente este, la rândul său, optimist. „Cred că se pot vota încă proiecte importante, chiar dacă nu aşa de multe ca într-un an parlamentar normal şi mă gândesc, de exemplu, la legea dării în plată sau la reducerea TVA la utilităţi", a spus Mate.