Ce aşteaptă românii de la guvernul Cioloş?

Deşi îl percep, mai degrabă, controlat politic, românii îşi pun mari speranţe în cabinetul „tehnocrat” al lui Dacian Cioloş. Principalele sarcini trasate de români guvernanţilor: stârpirea corupţiei şi crearea de locuri de muncă.

Cel mai recent sondaj de opinie, realizat de Agenţia de Rating Politic (ARP) confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, că rezervele de speranţă şi entuziasm ale românului sunt precum Cornul Abundenţei, nesecabile. Instalarea primului guvern postdecembrist format integral din oameni fără carnet de partid a reactivat brusc entuziasmul românilor, care par să nu fi învăţat nimic din dezamăgirile pe bandă rulantă livrate de administratorii ţării de 25 de ani încoace.

Doar aşa se poate explica diferenţa de peste zece procente între românii care apreciau în septembrie că România merge într-o direcţie greşită (57%) şi cei care mai cred acelaşi lucru în decembrie (46%). De altfel, acest optimism este, cel puţin parţial, explicabil, în condiţiile în care 59% dintre respondenţi apreciază că un guvern de tehnocraţi era cea mai bună soluţie pentru România după demisia guvernului Ponta şi doar 27% şi-ar fi dorit un alt guvern politic.

Dar optimismul românilor debordează când vine vorba de previziunile privind finalul mandatului actualului executiv. Nu mai puţin de 57% dintre respondenţi sunt convinşi că, după un an de guvernare marca Cioloş, situaţia României se va îmbunătăţi „destul de mult", dacă nu chiar „foarte mult" şi doar 13% se aşteaptă ca situaţia ţării să se înrăutăţească destul sau foarte mult.

Chiar şi în privinţa longevităţii la comanda României a actualului cabinet, românii sunt optimişti. Nu mai puţin de 27% sunt convinşi că guvernul Cioloş va rămâne la palatul Victoria şi după alegerile parlamentare de anul viitor şi doar 10% spun că nu va rezista mai mult de câteva luni. Majoritatea, 53%, apreciază, însă, că, aşa cum ar fi firesc, guvernul tehnocrat îşi va duce până la capăt misiunea încredinţată de preşedintele Iohannis şi Parlamentul României, după care va ceda locul noului executiv care va avea coloratura politică rezultată din alegerile de toamna viitoare.

Respondenţii sondajului ARP au făcut şi agenda guvernului, care, în opinia lor, ar trebui să aibă în capul listei problemele locurilor de muncă (20,8%), salariilor şi nivelul de trai (15,1%), respectiv corupţiei (12%). Efectul tragediei din clubul „Colectiv" este departe de a-şi fi pierdut din intensitate, aşa că nu surprinde faptul că, în viziunea românilor, sistemul de sănătate şi spitalele ar trebui să fie cea de a patra prioritate a guvernului (9,7%), urmată de educaţie şi şcoli (8,6%).

Neplăcut surprind procentele extrem de mici ale celor care au menţionat drept priorităţi ale guvernului infrastructura şi drumurile (3,4%), investiţiile şi atragerea de fonduri europene (2,8%) sau reforma administrativă şi debirocratizarea (2,5%). De menţionat că există şi cetăţeni (1,6%) care apreciază că echipa lui Cioloş n-ar avea nimic altceva de făcut decât să continue ce a început guvernul Ponta, trimis la plimbare de „stradă".

Dacă întrebarea ale cărei răspunsuri tocmai le-am prezentat a fost una deschisă (adică fiecare a răspuns ce a dorit, fără a fi limitat la a alege dintre mai multe variante de răspuns), o altă întrebare, de data aceasta cu variante de răspuns prestabilite, a oferit oarecum un alt top al problemelor pe care românii le apreciază a fi prioritar de rezolvat în România. Astfel, pentru respondenţi, cel mai important subiect este cel al luptei împotriva corupţiei (57%), urmat de locurile de muncă şi şomaj (56%), podiumul fiind încheiat, surprinzător, de subiectul tăierii ilegale a pădurilor (54%), locul patru revenind serviciilor de sănătate publică (52%).

Există şi o veste proastă pentru deputatul PSD Aurelia Cristea, doar 27% cred că subiectul fumatului în spaţiile publice este unul important, fiind depăşit, printre altele, de vaccinarea obligatorie a copiilor (34%) sau reformarea clasei politice (28%). Ultimele două locuri în clasamentul celor 14 subiecte propuse de realizatorii studiului de piaţă sunt ocupate de imigranţii din Siria, subiect care îi preocupă doar pe 25% dintre respondenţi, respectiv predarea religiei în şcoli, temă care îi interesează doar pe 16% dintre români. De remarcat faptul că, deşi nu dau mare importanţă subiectului, majoritatea românilor (67%) apreciază că imigranţii şi refugiaţii din lumea arabă reprezintă un pericol pentru România, doar 26% având o opinie contrară.

Revenind la guvernul Cioloş, pe lângă optimism, românii dau semne că nu şi-au pierdut nici realismul. Doar 14% cred că acesta ar fi total independent de artidele politice, în vreme ce 72% apreciază că echipa fostului comisar european este parţial sau chiar total sub influenţa partidelor politice. Cât priveşte numele partidului despre care românii cred că ar controla butoanele cabinetului „tehnocrat", acesta reiese din răspunsul la următoarele două întrebări. Astfel, doar 25% cred că PSD se mai află la putere (54% spun că e în opoziţie), în schimb, 40% apreciază că la putere s-ar afla PNL (doar 34% cred că liberalii sunt în opoziţie).

Parlamentul României este instituţia democraţiei cu cel mai redus nivel de încredere din partea populaţiei, iar acest lucru a devenit de mult un loc comun. Modul în care au răspuns cei chestionaţi de ARP la întrebarea deschisă privind „cum ar trebui să fie parlamentarul ideal", arată şi de ce parlamentarii români sunt văzuţi atât de prost de cei care i-au ales.

Astfel, în ordine inversă, top patru al calităţilor pe care românii doresc să le aibă reprezentanţii lor în legislativ este: onest, sincer - 9%, capabil, competent - 10%, aproape de oameni - 11%, în vreme ce pe primul loc, detaşat, stau cuvintele: cinstit, integru, corect - 45%, semn că exact opusul celor trei cuvinte caracterizează, în opinia majorităţii românilor, pe cei mai mulţi dintre cei care alcătuiesc Parlamentul României.

În fine, întorcându-ne, totuşi, la inevitabilele partide, în acest moment, se pare că despre PNL românii au o părere ceva mai bună decât despre PSD. Astfel 52% cred că PNL poate moderniza România, în vreme ce doar 46% îi cred pe social-democraţi capabili de o asemenea performanţă. De asemenea, 44% cred că liberalii promovează oameni competenţi şi doar 42% cred acelaşi lucru despre PSD. În sfârşit, în privinţa promovării oamenilor cinstiţi, raportul între PNL şi PSD este 37%-28%.

Sondajul a fost realizat de ARP pentru uz propriu, în perioada 2-6 decembrie, pe un eşantion reprezentativ de 950 de persoane, cu o eroare statistică standard de 3,2%, la un nivel de încredere de 95%.