Aşa cum ZIUA de CLUJ a anunţat deja, deputatul clujean Emanuel Ungureanu a fost primul care şi-a anunţat intenţia de a-l contracandida pe Nicuşor Dan la funcţia de preşedinte al USR. Între timp, au mai apărut doi râvnitori la funcţia supremă în partid, două persoane cu notorietate tinzând spre zero, Şerban Marinescu şi Florina German. Aşa se face că, dintre toţi candidaţii clujeni, Ungureanu va „beneficia" de cea mai marte concurenţă, de patru pe un loc.
Alţi trei membri USR Cluj, preşedintele filialei judeţene, Elek Levente, deputatul Adrian Dohotaru şi responsabilul relaţiei cu presa al USR Cluj, Florin Chereji, şi-au depus candidaturile pentru a deveni membri ai viitorului Birou Naţional. Ei vor trebui să facă faţă unei concurenţe de aproape trei pe un loc, atâta vreme cât, pentru cele 20 de locuri în birou se vor bate aproape 60 de candidaţi.
De o concurenţă ceva mai mare se vor „bucura" alţi doi clujeni, Radu Chirilă şi Daniel Kloyber, care se vor duela cu alţi peste 20 de candidaţi pentru cele şapte locuri din viitoarea comisie de arbitraj.
Congresul USR de la Cluj va marca o premieră absolută în politica românească, fiind primul asemenea eveniment politic care se va desfăşura în nu mai puţin de trei locuri diferite. Astfel, vineri, 12 mai, lucrările congresului se vor desfăşura în hotelurile Napoca şi Belvedere, unde va fi adoptat noul statut şi vor fi alese noile comisii de arbitraj şi de cenzori. Evenimentul central, alegerea preşedintelui şi al noului Birou Naţional va avea loc a doua zi, la cinematograful „Florin Piersic".
Importanţa organizaţiei clujene în USR nu este relevată doar de alegerea oraşului nostru drept gazdă a congresului, ci şi de faptul că, neluând în calcul reprezentanţii capitalei, delegaţia clujeană va fi cea mai numeroasă. Totuşi numărul clujenilor cu drept de vot la congres va fi de numai 13, în condiţiile în care, însă, numărul total al delegaţilor la congresul USR va fi de doar 270. Stabilirea numărului delegaţilor fiecărei organizaţii judeţene s-a făcut pe baza unei formule de calcul în care ponderea principală a avut-o numărul de voturi obţinute la alegerile parlamentare din decembrie.
