Cine o va înlocui pe fosta președintă a Ungariei după demisie / Care sunt șansele să fie organizate alegeri

Președinta Ungariei, Katalin Novak, a demisionat sâmbătă în urma protestelor publice față de grațierea pe care a acordat-o unui bărbat condamnat într-un dosar de pedofilie.

Pe lângă Legea Fundamentală, alegerile prezidențiale directe inițiate de partidele de opoziție ar necesita modificări la mai multe legi electorale esențiale și la o serie de alte legi. Toate acestea ar necesita sprijinul FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creștin Democrat), care are o majoritate de două treimi în Legislativul de la Budapesta, însă nu există nicio șansă în acest sens.

Regulile de alegere a președintelui Ungariei sunt prevăzute în Constituție și nu pot fi modificate prin referendum, scrie g4media.ro.

Până la învestirea noului președinte al Ungariei, László Kövér va exercita funcția de șef de stat. Președintele Parlamentului ungar nu poate exercita drepturile unui deputat în perioada în care președintele Ungariei este înlocuit. Este pentru a doua oară când László Kövér asigură interimatul funcției de șef de stat, potrivit Rador Radio România.

În conformitate cu Legea fundamentală, în cazul încetării mandatului președintelui Ungariei, președintele Parlamentului exercită atribuțiile și competențele președintelui Ungariei până la preluarea mandatului de către noul șef de stat. Până la învestirea noului președinte al Ungariei, László Kövér va îndeplini astfel atribuțiile de șef al statului – a declarat Zoltán Lomnici Jr., avocat în drept constituţional, pentru Origo.

După cum a explicat consilierul juridic al Institutului „Századvég”, în perioada de înlocuire a președintelui Ungariei, președintele Parlamentului nu își poate exercita drepturile parlamentare, iar atribuțiile președintelui Parlamentului sunt îndeplinite de vicepreședintele numit de Parlamentul ungar.

De la căderea comunismului, alegerea directă a șefului de stat a fost evocată de mai multe ori, dar acest lucru este străin de sistemul de drept public ungar, iar FIDESZ-KDNP a lăsat neschimbat sistemul prezidențial „slab” din 1989-1990 în noua sa constituție adoptată în 2011.

Președintele ales de popor ar trebui cu siguranță să aibă mai multe puteri decât actualul șef al statului, care este ales de Parlament pentru a îndeplini sarcini protocolare. Este interesant de remarcat că, în toamna anului 1989, Masa Rotundă Națională a ajuns la un acord ca, pentru prima dată, ca o excepție, noul șef de stat să fie ales direct în ianuarie 1990 (Imre Pozsgay, din partea partidului de stat, era favoritul), dar acest lucru a fost împiedicat de un referendum cvadripartit inițiat de SZDSZ (Partidul Democraților Liberi) în decembrie 1989. În Cehia, Polonia, România și Slovacia, președintele este ales în mod direct.

Amintim că fostul președinte al Ungariei, Katalin Novak, a demisionat după ce a grațiat un condamnat într-un caz de pedofilie. Scandalul politic a dus și la demisia din Parlament a fostului ministru al justiției, Judith Varga.